Interviu cu doamna dr. Andreea Manda, medic primar pediatru
Prima masă a zilei este cea mai importantă, atât prin valoarea sa nutritivă, cât mai ales pentru un amănunt peste care nu ar trebui să trecem prea uşor: ea trebuie luată în familie! Doamna dr. Andreea Manda, medic primar pediatru, ne-a explicat, în detaliu, despre fiecare lucru în parte.

Din ce trebuie să fie compus micul dejun al unui copil?
Dr. Andreea Manda: Laptele matern este o sursă importantă de elemente esenţiale creşterii bebeluşului, de aceea, începând cu doi ani, când se poate vorbi practic de micul dejun în cazul unui copil, prima masă a zilei trebuie să conţină carbohidraţi, proteine, grăsimi, minerale şi vitamine.

În ce alimente se regăsesc aceste elemente?
Carbohidraţii în cereale, proteinele şi grăsimile în lactate şi ouă, iar mineralele şi vitaminele în fructe şi legume. Micul dejun ideal este compus, astfel, din cereale cu fructe şi lactate.

Referitor la lactate, poate fi înlocuit laptele de vacă, de exemplu, cu laptele de capră?
Din punct de vedere medical, nu este recomandat acest tip de lapte. Pentru că laptele de capră poate provoca anemie, din cauza deficitului de acid folic. Ideal este laptele de mamă şi, în cazul în care acesta lipseşte, o alternativă sunt formulele de lapte praf care conţin, de fapt, lapte de vacă modificat, îmbunătăţit pentru nevoile nutriţionale ale copilului – cu proteine mai puţine, cu vitamine şi minerale mai multe. Peste doi ani, dacă părintele alege lapte de vacă, se recomandă laptele degresat sau semi-degresat.

Cât de bună este combinaţia banană-iaurt?
Combinaţia este bună, doar dacă adaugi neapărat şi nişte cereale. Dacă nu, poate fi considerată o gustare, şi nu un mic dejun.

Dar sucurile naturale?
Ca valoare nutritivă, ideal este ca fructul să fie consumat întreg sau sub formă de piure. În felul acesta, fibrele se păstrează mult mai bine. Plus că, din cauza riscului de obezitate, care este din ce în ce mai ridicat, se recomandă limitarea sucurilor de fructe la un pahar sau o cană de 250 ml pe zi. Altfel, copilul este învăţat să bea dulce când îi este sete, or dacă îi este sete, preferabil este să bea apă. Iar fructul, repet, să fie consumat întreg, şi nu stors. Sau piure, după caz.

Pentru că vorbim de micul dejun al unui copil isteţ, care sunt alimentele bune pentru creier?
Pentru a face faţă ritmului rapid de dezvoltare, creierul are nevoie de o alimentaţie echilibrată. Creierul consumă multă glucoză, care se găseşte în carbohidraţi, fructe. Mai are nevoie, de asemenea, de aminoacizii esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism, dar care există în alimente (lapte de mamă, formule de lapte praf îmbogăţite, ou). Importante pentru creier sunt şi vitaminele şi mineralele – mai ales cele din grupa B, magneziul – deci fructele sau legumele trebuie să vină în ajutor. Grăsimile de tip Omega-3, Omega-6, ce se regăsesc în lapte, ou, peşte, sunt, de asemenea, necesare.

Lucruri mai puţin ştiute despre banane
În lume există cel puţin o mie de feluri de banane, informează site-ul independent.md. De la banana măr (aduce la gust cu merele), care se găseşte în Hawaii şi care este deliciul copiilor, până la banana „Cornul rinocerului“ (aţi intuit, da, are formă de corn de rinocer), aceste fructe sunt incredibil de variate.

Comorile Africii
O altă prezenţă interesantă sunt şi bananele roşii. Culoarea lor este aşa cum sugerează numele, iar aroma, de zmeură. Sunt originare din Africa şi, ca o curiozitate, americanii şi australienii sunt înnebuniţi după ele. De altfel, cei care s-au înfruptat deja din bananele roşii (nu doar americanii şi australienii!) confirmă că sunt, de departe, cele mai delicioase din lume. Deja ne lasă gura apă…

Cavendish, cel mai cunoscut soi
După ce am enumerat aceste denumiri exotice, e posibil să vă întrebaţi cum se numesc bananele din supermarketurile de la noi. Ei bine, se numesc Cavendish.
Sunt printre cele mai comercializate, iar denumirea lor vine de la William Cavendish, al 6-lea Duce de Devonshire. Au devenit atât de populare, încât puţină lume mai ştie că ar avea origini „nobile“. Anual, sunt consumate peste o sută de miliarde de banane, fiind pe locul patru în rândul producţiilor agricole din lume, după grâu, orez şi porumb.

Iată și alte detalii despre hrănirea bebelușului.