Datini și tradiții în Bucovina

de

Bucovina este o regiune situată în nordul Moldovei, renumită pentru numeroasele monumente bisericești incluse în patrimoniului UNESCO: Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Neamțului, Dragomirna, Stânișoarei precum și alte obiective turistice ca cetatea de scaun de la Suceava, orașul Gura Humorului sau atracțiile cadrului natural bucovinean (Masivul Rarău, Defileul Bistriței, Valea Moldovei, Valea Sucecezi, bazinul Dornelor și pădurile de la Slătioara).

Bucovina este renumită pentru arta de finețe folosită la decorarea ușilor, ramelor ferestrelor, porților, gardurilor și fântânilor, precum și pentru portul popular și obiectelor decorative de țesătură.

    În fiecare sărbătoare a anului, în satele din Bucovina predomină atmosfera tradițională. Bucovinenii sunt cunoscuți ca fiind oameni deosebit de ospitalieri, turiștii fiind întâmpinați cu preparate tradiționale precum brânză afumată, păstrăv afumat, mămăliguță cu brânză și smântână, sarmale în foi de viță și multe alte delicatese românești).Un farmec aparte îl au sărbătorile de iarnă în Bucovina, localnicii păstrând neîntinate obiceiurile străbunilor: Plugusorul, Buhaiul, Irozii, Dansul mascaților. În fiecare an, grupuri de colindători imbrăcați în portul tradițional merg din casă în casă pentru a vesti trecerea în noul an și a le ura sătenilor sănătate și belșug. Aceștia din urmă îi răsplătesc cu mere, covrigei, nuci sau colacei.De-a lungul timpului, masca bucovineană a căpătat statutul de obiect de artă.

 Ritualul cetei mascaților în ajunul Anului Nou nu are doar rolul unui carnaval, ci păstrează convingerea sinceră din străbuni că ritualul măștii va aduce un an mai îmbelșugat și mai bun. Ceata mascaților reunește toate personajele care constituie lumea mitică a regiunii: ursul, capra, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii și mulți alții. Dintre acestea, unul din cele mai importante este ursul. Cultul ursului este moștenit de la geto-daci, acesta fiind considerat un animal sacru.Adunându-se în grupuri, sătenii mascați își vizitează vecinii din sat, bucurându-i cu cântece și dans în ajunului Anului Nou. Uneori, mascații caricaturizează anumite vicii sau defecte ale gazdei colindate. De exemplu, dacă aceasta are obiceiul să bea mai mult, personajul mascat care va ieși mai mult în evidență va fi bețivul. Astfel, bucovinenii speră ca prin râs și ironie să-și conștientizeze defectele și să încerce să le îndrepte în anul următor.

La Gura Humorului se păstrează încă obiceiul ursului de paie. Acesta presupune costumarea la cumpăna dintre ani în urs, masca fiind realizată din paie răsucite de grâu sau de secară. În dimineața de 1 Ianuarie, de Sfântul Vasile, se obișnuiește ca paiele folosite la confecționarea măștii să fie arse.