În ziua de astăzi, societatea noastră se confruntă în fiecare zi cu problemele legate de abuzul și dependența de droguri. În acest articol, voi încerca să tratez un pic mai pe larg subiectul în cauză, oferindu-vă câteva informații despre ceea ce înseamnă atât abuzul, cât și dependența, cum se definesc ele mai exact, care sunt aspectele lor epidemiologice, sociale, patofiziologice, dar și problemele etice care pot apărea.

Abuzul și dependența de droguri, ce sunt acestea mai exact? Există o ușoară confuzie între a fi dependent și a face abuz. Abuzul de droguri se întâmplă atunci când se consumă o anumită substanță, cum ar fi drogurile ilicite sau alcoolul, în timp ce dependența are un înțeles ceva mai larg, ea cuprinzând mai multe tipuri de substanțe și/sau activități.

O persoană dependentă este aceea care simte nevoia compulsivă de a consuma substanța care a adus-o în starea în care se află și care i-a format un obicei prost, dăunător (alcool, nicotină, heroină). De asemenea, dependența nu se limitează numai la droguri sau alcool, dar și la alte activități, precum ar fi jocurile de noroc, sexul, jocurile video sau chiar utilizarea internetului.

Adesea, reacția societății noastre este aceea de a se ocupa foarte atent de tot ceea ce ține de dependența de alcool, droguri sau tutun, dar, în același timp, ea omite un pic concentrarea și asupra celorlalte tipuri de dependență descrise mai sus. În continuare, vom discuta despre caracteristicile patofiziologice și epidemiologice, cât și despre implicațiile sociale pe care le are dependența.

De asemenea, pe final o să facem referire și la problemele etice.

Studiul comportamentului de dependență este o activitate relativ nouă. Știința a început să se ocupe de acest aspect de-abia prin anii ’30. Înainte de această perioadă, studiile care se făceau erau pline de înțelegeri greșite ale acestui fenomen. În prezent, însă, situația s-a schimbat, deoarece acum se poate vedea mai bine care este legătura dintre substanțele dăunătoare pe care noi le consumăm și felul în care acestea ne afectează creierul, dându-ne dependență.

Dependența de droguri, așa cum a fost ea descrisă de dr. Dryden-Edwards, este o boală caracterizată de utilizarea în mod distructiv a unei substanțe, care poate duce la probleme serioase care implică afectarea persoanei care o consumă pe toate planurile, inclusiv pe cel mental sau al performanțelor (la serviciu, școală etc.). Un total de 2,5% din populația lumii a suferit (sau încă suferă) de probleme legate de dependența de droguri.

Unele dintre cele mai utilizate substanțe care dau dependență sunt alcoolul, steroizii, amfetaminele, fenciclidina, cannabisul, cafeina, ecstasy, cocaina, nicotina, sedativele, medicamentele pentru anxietate și alți compuși halucinogeni. Deși dependența de alcool și cea de droguri sunt văzute ca fiind boli mintale, nu se poate identifica o singură cauză determinantă a lor.

Totuși, unii oameni cred că dependența și abuzul de droguri sunt o afecțiune genetică, ceea ce este fals. De regulă, mediul în care trăiește o persoană este cel care o poate influența pe aceasta să devină dependentă de droguri.

Epidemiologie

Factorii de risc sociali asociați dependenței și abuzului de droguri îi afectează, în general, pe reprezentanții sexului masculin, cu vârstele cuprinse între 18 și 44 de ani, cu un statut socioeconomic precar și necăsătoriți. Luând ca exemplu America, statisticile arată că persoanele care locuiesc în partea de vest a țării sunt mult mai predispuși la a deveni dependenței de anumite substanțe și de a face abuz de ele.

Bărbații riscă să devină alcoolici, prin consumul unor cantități mari de băuturi alcoolice, în timp ce femeile, pe de altă parte, pot suferi de aceeași afecțiune, însă, în cazul lor, cantitatea de alcool ingerată este mai mică. Acest lucru se datorează faptului că femeile, comparativ cu bărbații, au o masă corporală mai scăzută și nu pot bea foarte mult înainte de a se îmbăta.

Americanii se confruntă cu multe probleme, de ordin medical, al infracționalității și social asociate cu dependența de alcool, ceea ce duce, anual, la cheltuieli totale din bugetul țării de peste jumătate de trilion de dolari. În fiecare an, 100000 de americani mor din cauza abuzului de alcool și droguri, iar alți 440000 cad victimele tutunului.

Orice individ poate fi afectat de dependența de droguri sau alcool. Copiii au de suferit încă de când se află în pântecul mamelor lor, dacă acestea consumă substanțe care dau dependență. Când aceștia se nasc, ei vor avea probleme de sănătate, atât fizice, cât și psihice. Adolescenții, la rândul lor, dacă iau droguri sau beau alcool, vor avea performanțe scăzute la școală și, în cele din urmă, mulți dintre ei vor renunța la ea.

Fetele sunt supuse riscului de a avea sarcini nedorite, de a contracta boli cu transmitere sexuală și de a deveni violente. Adulții nu sunt scutiți nici ei de probleme, drogurile și alcoolul afectându-i și pe ei în diverse moduri.

Patofiziologie

Dependența de droguri aduce atingere, în primul rând, creierului, dar afectează și celelalte organe din corp. Substanțele halucinogene de care se face abuz atacă organismul și induc stări de euforie incontrolabile. Acestea sunt cauzate de dopamină, care este un neurotransmițător, responsabil de sentimentele de emoție, plăcere și motivație. Eliberarea de dopamină este o „răsplată” pe care o primește corpul atunci când are un comportament natural.

Dopamina „umple” sistemul de recompense care, adesea, nu iese la iveală din cauza numărului redus de activități care provoacă plăcere. Creierul, în această situație, percepe întregul proces ca pe unul care susține viața, apărând, în acest fel, stări de euforie (mai ales în cazul abuzului sau dependenței de droguri, alcool sau alte substanțe halucinogene).

Într-un final, stările de euforie tind să devină un obicei, dacă sunt acțiuni repetate. Consumul de droguri ilicite poate cauza ca un individ să reacționeze impulsiv, atunci când creierul i-ar spune, în mod normal, să nu o facă.

Sistemul de raționament este, astfel, ocolit, ceea ce poate duce la efectuarea unor acțiuni care pot avea consecințe negative asupra dependentului de droguri. Unele efecte ale acestor substanțe pot fi, uneori, euforice, alteori deprimante, cu gânduri de sinucidere sau paranoia. Continuarea consumului de droguri poate determina creierul să se obișnuiască, după o vreme, cu surplusul de dopamină.

Când creierul se obișnuiește cu efectele drogurilor, apare și dependența. Dacă dependentul nu mai consumă droguri, intră în sevraj. Nu toate semnele sevrajului sunt violente, dar unele din ele implică infarctul miocardic, delirul, halucinațiile sau crizele.

Problemele sociale, etice și impactul consumului de droguri asupra serviciilor medicale de urgență

Consecințele abuzului și dependenței de droguri sunt foarte evidente în viața socială. Efectele distructive ale acestora sunt prezente în toate aspectele existenței unei persoane dependentă. Din punct de vedere fizic, simptomele dependenței includ alterarea tiparelor de somn, a alimentației, îngrășare sau slăbire. Consumul repetat de droguri poate duce și la afectarea performanțelor la serviciu, școală sau acasă.

Alte efecte nedorite sunt și violența domestică, dezintegrarea familiei, abuzul minorilor, pierderea locului de muncă sau exmatricularea de la școală. Cei care sunt dependenți de droguri tind să riște fără să se gândească prea mult, nefiind conștienți pe deplin de consecințele pe care le pot avea asupra lor acțiunile pe care le fac atunci când se află într-o stare de euforie. Ei nu-și mai pot controla impulsurile.

Consumul, abuzul și dependența de droguri au un impact și asupra serviciilor medicale de urgență. Apelurile pe care acestea le primesc variază de la tratarea cazurilor de supradoză, la tratarea unor traume suferite de persoana dependentă. Principala responsabilitate a medicilor care intervin într-un astfel de caz este să afle ce anume a luat victima și în ce cantitate. Astfel, ei vor ști, apoi, ce anume medicamente să-i administreze acesteia pentru a o salva.

Când medicii intervin într-un caz de supradoză cu droguri, ei trebuie să fie foarte atenți la ceea ce se întâmplă și în jurul lor. Adesea, pacienții pot deveni violenți și îi pot ataca, în special când aceștia au luat o substanță care le provoacă halucinații puternice, în care pot fi prinși, fără voia lor, medicii. Dependența de droguri este o afecțiune foarte serioasă și poate fi considerată chiar problemă de ordin psihiatric.

Concluzie

Abuzul și dependența de droguri poate fi o lume dură și neiertătoare, mai ales dacă un consumator de droguri nu este dispus s-o lase în urmă. Mulți oameni spun că dependența este o problemă ce ține de mintea umană, iar studiile științifice au demonstrat acest lucru. Alți indivizi, pe de altă parte, nu înțeleg de ce și cum alte persoane devin dependente de droguri. Se presupune, în mod greșit, că toți consumatorii nu au voință și nici principii morale.

Ca atare, ei nu se pot sau nu vor să se oprească de la a mai lua droguri. Adevărul este, însă, că dependența de droguri reprezintă o afecțiune mai complexă, iar renunțarea la aceste substanțe necesită foarte multă determinare și intenții bune.

Dependenții de droguri cred că ei pot controla cantitatea și frecvența cu care își administrează drogurilor, în încercarea de a scăpa de dependență și de a nu mai face abuz, dar adevărul este cu totul altul. Când te afli într-o asemenea situație, nu mai poți judeca clar, și ajungi să iei decizii pripite sau dezastruoase pentru tine.