Ar trebui sa fie religiile responsabile pentru razboaiele religioase ?

de

Religiile fac ce fac ╚Öi ajung des ├«n centrul aten╚Ťiei publicului. De regul─â, c├ónd vedem ╚Ötiri la televizor despre ele, reportajele nu sunt deloc unele care s─â le fac─â cinste. Aproape ├«n fiecare zi exist─â conflicte undeva, ├«ntr-o anumit─â parte a lumii, ├«n care oamenii ├«╚Öi pierd vie╚Ťile din cauza confrunt─ârilor dintre diverse fac╚Ťiuni fundamentaliste. Victimele sunt, din p─âcate, oameni nevinova╚Ťi, care fac parte din aceste grupuri care se ciocnesc violent.

Drept rezultat, religiile, spre exemplu, Islamul, sunt acuzate c─â promoveaz─â atacurile teroriste ╚Öi violen╚Ťele care au prins lumea ├«n str├ónsoarea lor ├«n ultimii 10 ani, deoarece, de cele mai multe ori, cei care comit astfel de atrocit─â╚Ťi sunt de origine musulman─â. Totu╚Öi, nu cred c─â se poate spune c─â o anumit─â religie este mai pu╚Ťin violent─â dec├ót alta.

S─â ne amintim ce s-a ├«nt├ómplat ├«n urm─â cu multe zeci de ani, c├ónd lumea a fost implicat─â ├«n dou─â dintre cele mai mari conflagra╚Ťii mondiale: Primul ╚Öi Al Doilea R─âzboi. Atunci, fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â au fost, predominant, cre╚Ötinii. La finalul confrunt─ârilor, nu mai pu╚Ťin de 65 de milioane de oameni erau mor╚Ťi, majoritatea din ei fiind cre╚Ötin. Pe l├óng─â ace╚Ötia, au mai fost executa╚Ťi ╚Öi al╚Ťi 7 milioane de evrei, inclusiv copii, numai pentru faptul c─â f─âceau parte dintr-o alt─â religie.

De aceea, este greu de imaginat cum urma╚Öii lui Hristos ╚Öi ai Dumnezeului p─âcii pot comite asemenea brutalit─â╚Ťi unii la adresa celorlal╚Ťi. Un filozof german, Arthur Schopenhauer, spunea, sarcastic, ├«n secolul al 18-lea: „Roadele cre╚Ötinismului au fost r─âzboaiele religioase, m─âcelurile, cruciadele, inchizi╚Ťia, exterminarea popula╚Ťiilor de pe continentul american ╚Öi introducerea sclavilor africani ├«n locul acestora”.

Este u╚Öor a se da vina pe religie pentru un conflict, mai ales dac─â indivizii care comit violen╚Ťele nu apar╚Ťin religiei voastre. ├Äns─â, dac─â privi╚Ťi cu aten╚Ťie c─âtre propria voastr─â religie, ve╚Ťi vedea c─â aceasta poate fi ╚Öi ea folosit─â pentru crearea de conflicte ╚Öi r─âzboaie. Conceptul biblic „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” (Exodul 21:22-27) a fost aplicat nu doar de c─âtre evrei, ci ╚Öi de c─âtre cre╚Ötini.

Gita, cea mai sf├ónt─â carte a hindu╚Öilor, expune, la r├óndul ei, ideea de eternitate a sufletului ╚Öi nevoia de r─âzboi, exprimate ├«n urm─âtoarele cuvinte ale zeului Krishna: „Dat─â fiind ├«ndatorirea ta de r─âzboinic, ar trebui s─â ╚Ötii c─â nimic nu este mai important pentru tine dec├ót lupta bazat─â pe principii religioase; de aceea, nu trebuie s─â ezi╚Ťi. O Partha, fericit este r─âzboinicul c─âruia i se ive╚Öte o astfel de oportunitate, deschiz├óndu-i acestuia u╚Öile spre planetele cere╚Öti (Gita 2:31-32)”.

Adev─ârul este c─â religiile au fost mereu folosite pentru a porni r─âzboaie. Cu toate acestea, oare este corect s─â da╚Ťi vina pe o religie pentru asta? Mai ├«nt├ói de toate, s─â vedem ce se ├«n╚Ťelege prin religie? Religiile se bazeaz─â pe Scripturi care con╚Ťin „cuno╚Ötin╚Ťele revelate” ale profe╚Ťilor sau sfin╚Ťilor. Aceste cuno╚Ötin╚Ťe au anumite adev─âruri care sunt crezute de practican╚Ťii religiei respective.

Conform defini╚Ťiei, „religia este un sistem de g├ónduri umane care includ, de regul─â, un set de relat─âri, simboluri, credin╚Ťe ╚Öi practici care acord─â un ├«n╚Ťeles experien╚Ťelor practicantului prin referin╚Ťe la o putere mai mare, o zeitate, sau un adev─âr suprem”.

De cele mai multe ori, cei care apar╚Ťin de o religie nu au citit niciodat─â scripturile ╚Öi nu cunosc aceste adev─âruri. Ei se consider─â a fi parte a religiei pur ╚Öi simplu pentru c─â s-au n─âscut din p─ârin╚Ťi care, la r├óndul lor, au urmat aceea╚Öi religie. Ca atare, ei se vor identifica drept tei╚Öti sau religio╚Öi, cu toate c─â nu ├«n╚Ťeleg mare lucru din ea.

Sunt ghida╚Ťi de preo╚Ťi, c─âlug─âri sau imami pentru a afla mai multe despre religie. Dar, astfel de fe╚Ťe biserice╚Öti nu le ofer─â, ├«ntotdeauna, toate informa╚Ťiile de care au nevoie, prefer├ónd s─â-i ╚Ťin─â ├«n ├«ntunericul ne╚Ötiin╚Ťei, deoarece pot fi mai u╚Öor de manipulat ├«n interes propriu. ╚śi, dup─â cum bine ╚Öti╚Ťi, prea pu╚Ťine informa╚Ťii pot la fel de periculoase ca ╚Öi cele multe, pericolul principal fiind reprezentat de izbucnirea unor r─âzboaie.

Tot ceea ce au descoperit oamenii ├«n istoria lor, nu doar religia, a fost folosit at├ót ├«n scop constructiv, c├ót ╚Öi ├«ntr-unul distructiv. Informa╚Ťiile despre relativitate ╚Öi echivalen╚Ťa mas─â-energie identificate de Einstein au fost responsabile pentru apari╚Ťia fizicii moderne ╚Öi pentru progresele ├«n electronic─â, c├ót ╚Öi pentru cele ├«n construirea bombei nucleare care a ucis un num─âr foarte mare de oameni la Hiroshima ╚Öi Nagasaki.

Prin urmare, ar fi corect s─â spunem c─â Einstein sau teoria relativit─â╚Ťii se fac vinova╚Ťi de apari╚Ťia bombei nucleare sau a r─âzboaielor? Sau ar fi mult mai potrivit s─â ├«l l─âud─âm pe Einstein pentru progresele din ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi tehnologie? Fiecare inven╚Ťie a noastr─â, a omenirii, a fost folosit─â ╚Öi ├«ntr-un scop mai pu╚Ťin nobil. Dinamita s-a utilizat la aruncarea ├«n aer a tone de piatr─â, pentru construc╚Ťia de tuneluri sau drumuri, dar ╚Öi pentru uciderea a mii de oameni.

De asemenea, internetul este util pentru comunicarea la distan╚Ť─â, dar este folosit ╚Öi pentru distribuirea de materiale pornografice sau pentru alte infrac╚Ťiuni cibernetice. Televizorul ╚Öi radioul ne ofer─â divertisment, dar ╚Öi foarte mult─â propagand─â ╚Öi ├«ndoctrinare. Cunoa╚Öterea nu are o culoare sau un atribut aparte, ├«ns─â oamenii se folosesc de ea pentru a-╚Öi urma propriile scopuri. Astfel, nici cunoa╚Öterea din scripturi nu face excep╚Ťie.

Esen╚Ťa tuturor religiilor este spiritualitatea (credin╚Ťa ├«ntr-o realitate nonmaterial─â care se afl─â dincolo de puterea de percepere a sim╚Ťurilor noastre obi╚Önuite). Spiritul care p─âtrunde ├«n toate crea╚Ťiile universului este numit, adesea, Dumnezeu. Noi ├«l cunoa╚Ötem pe Dumnezeu, deoarece facem parte din El, care s─âl─â╚Öluie╚Öte ├«n toate, inclusiv ├«n noi ├«n╚Öine.

Drept urmare, cunoa╚Öterea lui Dumnezeu este inerent─â ╚Öi la fel de natural─â ca ╚Öi cunoa╚Öterea de sine. Din acest motiv, Hinduismul nu face diferen╚Ťa dintre „Atman” (suflet) ╚Öi „Paramatman” (Dumnezeu), deoarece nu se poate spune c─â o pic─âtur─â din ocean este diferit─â de oceanul ├«nsu╚Öi.

Cunoa╚Öterea lui Dumnezeu este foarte misterioas─â, un individ trebuind s─â priveasc─â ├«n interiorul lui pentru a-l afla pe Dumnezeu. Organele noastre de sim╚Ť ne ajut─â s─â privim numai ├«n lumea exterioar─â. De aceea, numai prin intui╚Ťie ╚Öi prin auto-iluminare poate cineva s─â-l cunoasc─â pe Dumnezeu.

F─âr─â ├«ndoial─â, majoritatea dintre noi suntem ignoran╚Ťi c├ónd vine vorba de Dumnezeu, la fel cum ╚Öi cele mai bune ╚Ötiin╚Ťe cunosc foarte pu╚Ťine lucruri despre univers. Scripturile ofer─â o cunoa╚Ötere imens─â despre lumea spiritual─â, dar toate acestea trebuie descoperite printr-un efort personal.

Religiile au fost folosite ╚Öi pentru atingerea unor scopuri politice de c─âtre anumi╚Ťi indivizi. Ei ignor─â toate aspectele benefice ale religiilor pentru umanitate ╚Öi folosesc numai acele cuvinte care le aduc lor avantaje ╚Öi care seam─ân─â semin╚Ťele discordiei care, la r├óndul lor, pot cauza diverse conflicte ╚Öi r─âzboaie. Cum ar putea altfel un cre╚Ötin s─â ignore predicile lui Hristos ╚Öi s─â-╚Öi aduc─â aminte numai de „dinte pentru dinte”?

„Ai auzit ce s-a spus, ochi pentru ochi ╚Öi dinte pentru dinte. Dar ├«╚Ťi spun, nu te ├«mpotrivi unei persoane rele. Dac─â ea te-a lovit peste obrazul drept, ├«ntoarce-l ╚Öi pe cel─âlalt. ╚śi, dac─â cineva vrea s─â ├«╚Ťi ia haina de pe tine, d─â-i totul (Matei 5:38-40)”.

Cuv├óntul Islam ├«nseamn─â „supunere lui Dumnezeu”. Termenul arab „Islam” ├«nseamn─â supunerea voin╚Ťei cuiva la voin╚Ťa unicului zeu care merit─â venerat, Allah (cunoscut sub numele de „Tat─âl” ├«n cre╚Ötinism). To╚Ťi cei care se supun voin╚Ťei lui Allah dup─â cum cere Islamul sunt numi╚Ťi musulmani. Aceast─â religie promoveaz─â, la fel ca altele, pacea, dup─â cum este clar men╚Ťionat ├«n Coran.

„╚śi servitorii Zeului Benefic sunt cei care merg pe p─âm├ónt cu smerenie ╚Öi care, atunci c├ónd cei ignoran╚Ťi li se adreseaz─â, ei r─âspund „Pace” (Coran 25.63)”.

O persoan─â cu adev─ârat religioas─â este cea care urmeaz─â scriptura cuvintelor lui Dumnezeu, nu doar care le „╚Ötie”. Un om devine religios numai dac─â urmeaz─â drumul ar─âtat ├«n scripturi. De aceea, dac─â vre╚Ťi s─â deveni╚Ťi cre╚Ötini, trebuie s─â-L urma╚Ťi pe Hristos ╚Öi ve╚Ťi ajunge s─â fi╚Ťi ca el. Nu pute╚Ťi sus╚Ťine c─â sunte╚Ťi cre╚Ötini dac─â ├«l sfida╚Ťi pe Iisus!

La fel, un adev─ârat musulman este acela care urmeaz─â calea indicat─â de profetul Mahomed. Totu╚Öi, sunt ╚Öi indivizi care nu respect─â asta ╚Öi consum─â alcool, str├óng bog─â╚Ťii ╚Öi merg pe drumul violen╚Ťei, care este interzis─â ├«n Islam.

├Än hinduism, se pune mare accent pe practica ╚Öi convingerile principiului Karmei. Cu toate acestea, mul╚Ťi oameni sunt r─âi, corup╚Ťi, adulteri ╚Öi continu─â s─â se numeasc─â hindu╚Öi chiar ╚Öi a╚Öa.

Religia, ├«n general, nu pare s─â aib─â nici o problem─â ╚Öi nici nu propov─âduie╚Öte violen╚Ťa sau ura. Ea nu este altceva dec├ót o practic─â ╚Öi un ritual de cunoa╚Ötere ╚Öi realizare a existen╚Ťei realit─â╚Ťii nonmateriale din lumea noastr─â pe care noi obi╚Önuim s-o numim Dumnezeu. Numai prin rug─âciuni, smerenie ╚Öi dragoste putem noi s─â-l g─âsim pe El.

Adev─ârata cunoa╚Ötere a lui Dumnezeu necesit─â o introspec╚Ťie ╚Öi o c─âutare profund─â ├«n interior, care s─â ne ajute s─â ne dezvolt─âm acei „ochi” prin care s─â-L putem „vedea”. F─âr─â auto-realizare, cunoa╚Öterea lui Dumnezeu nu este numai incomplet─â, ci ╚Öi gre╚Öit─â, deoarece El nu poate fi descris ├«n cuvinte. Exist─â multe persoane care sunt de╚Ötepte ╚Öi care se pot folosi de al╚Ťi oameni ignoran╚Ťi pentru a-╚Öi atinge scopurile politice ╚Öi materiale.