Arhitectura normand─â

de

Arhitectura normand─â ╚Öi-a c─âp─âtat denumirea curent─â de la zona din care provine, adic─â Normandia. Apogeul ei a fost ├«n secolul al 11-lea, iar sf├ór╚Öitul a venit undeva prin secolul 12. Ei i-a urmat arhitectura saxon─â ╚Öi i-a precedat cea gotic─â. Este o form─â de arhitectur─â romanic─â, propagat─â de c─âtre normanzii (vikingii) care au cucerit Anglia. Ea a dat na╚Ötere unor cl─âdiri mari ╚Öi impenetrabile, de tipul catedralelor, fort─âre╚Ťelor, castelelor ╚Öi altor astfel de fortifica╚Ťii.

Renumita m─ân─âstire Mont-Saint-Michel este un exemplu de construc╚Ťie ce apar╚Ťine arhitecturii normande. De fapt, marea majoritate a structurilor religioase au fost ridicate folosindu-se elemente de arhitectur─â normand─â la construc╚Ťia lor, de la cele mai mici biserici din sate, p├ón─â la cele mai mari catedrale regale. Caracteristica principal─â a bisericilor normande este aceea c─â mai toate au form─â de cruce, av├ónd clopotni╚Ťele construite ├«n apropierea cl─âdirii ├«n sine.

╚śi castelele medievale sunt tot o inova╚Ťie a arhitecturii normande. Ele au ap─ârut nu numai ├«n Anglia, ci ╚Öi ├«n Sco╚Ťia, Irlanda, Normandia ╚Öi chiar Italia. ├Än Italia, tr─âs─âturile lor normande au mai fost combinate ╚Öi cu stiluri bizantine ╚Öi arabe, ceea ce le-a f─âcut s─â fie mai pu╚Ťin sumbre.

Arhitectura normand─â este rodul celei romanice, ap─ârute ├«n Lombardia, Italia. Arhitectura romanic─â deriv─â din stilurile clasice romane, av├ónd elemente caracteristice precum ar fi arcadele, boltele, coloanele ╚Öi cupolele. Prezen╚Ťa cupolelor arcuite este ├«nsemnat─â, ea fiind o inven╚Ťie roman─â. De asemenea, ╚Öi boltele puteau avea mai multe stiluri. Cea mai popular─â bolt─â era cea de tip tunel, care se folosea pe scar─â larg─â la m─ân─âstiri.

Unul dintre cele mai utilizate materiale de construc╚Ťie ├«n arhitectura normand─â era piatra, aceasta fiind preferat─â pentru c─â oferea cl─âdirii o stabilitate mai bun─â. Pietrele folosite la ridicarea cl─âdirilor la acea vreme, nu erau t─âiate dup─â un anumit tipar, deoarece atunci nu existau me╚Öteri adev─âra╚Ťi care s─â fac─â acest lucru (zidarii). Drept urmare, construc╚Ťiile erau alc─âtuite din pietre mari, cu forme neregulate, care le d─âdeau acestora un aspect mai voluminos.

Acoperi╚Öul unei cl─âdiri normande era arcuit, la fel ca ╚Öi cele construite ├«n stil arhitectural roman. Boltele erau capabile de a oferi un echilibru ├«n distribuirea greut─â╚Ťii acoperi╚Öului. O construc╚Ťie normand─â nu aveau foarte multe ornamente. Uneori, unii arhitec╚Ťi obi╚Önuiau, totu╚Öi, s─â mai sculpteze o serie de arcade ├«n pere╚Ťi, pentru a da un look mai diferit cl─âdirii.

Al╚Ťi me╚Öteri puneau diverse aplice, iar o mic─â parte din ei, fiind foarte iscusi╚Ťi ├«n folosirea daltei, sculptau animale ├«n relief deasupra u╚Öilor de acces. Cupolele ╚Öi coloanele nu era nici ele foarte ornamentate, de╚Öi, dup─â ce mi╚Öcarea normand─â a ajuns la un maxim ├«n secolul 12, acestea au ├«nceput s─â fie luate ├«n vizor mai des din punctul de vedere al decora╚Ťiunilor. Tot acum, au ap─ârut ╚Öi vitraliile, chiar ├«nainte ca steaua arhitecturii normande s─â apun─â, l─âs├ónd, astfel, loc celei gotice.

Arhitectura normand─â se mai deosebe╚Öte de alte stiluri arhitecturale ╚Öi prin ferestrele mici ale cl─âdirilor. ├Änainte de apari╚Ťia stilului gotic, arhitec╚Ťii evitau s─â fac─â ferestre mai mari, pentru c─â exista riscul ca respectiva cl─âdire construit─â s─â se pr─âbu╚Öeasc─â. Drept urmare, oamenii care locuiau ├«n cl─âdiri de acest gen nu primeau foarte mult─â lumin─â natural─â, fiind nevoi╚Ťi s─â foloseasc─â lum├ón─âri pentru a-╚Öi ilumina casa.

De-abia ├«n perioada urm─âtoare, c├ónd ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia stilul gotic, s-a putut rezolva problema stabilit─â╚Ťii structurale a cl─âdirilor, put├óndu-se face ferestre mai mari. Arhitectura romanic─â ╚Öi cea normand─â au adus diverse inova╚Ťii, printre ele num─âr├óndu-se ╚Öi construirea de cl─âdiri foarte ├«nalte, cum ar fi castelele sau catedralele, care erau, la un moment dat, cele mai mari construc╚Ťii din Europa.

├Än cazul cet─â╚Ťilor, acestea aveau o form─â p─âtrat─â, ├«n ele locuind nobili, p─âzi╚Ťi ├«n permanen╚Ť─â de solda╚Ťi ├«narma╚Ťi care supravegheau ├«mprejurimile castelului de la ├«n─âl╚Ťime zidurilor lor. Ei erau oric├ónd gata s─â apere castelul, dac─â era atacat de inamici. Cl─âdirile de tipul cet─â╚Ťilor, dat fiind faptul c─â aveau ├«n─âl╚Ťimi mari, trebuiau sus╚Ťinute ╚Öi de ziduri mai groase, ├«nso╚Ťite de coloane masive, care ofereau suport structurii.

Grosimea zidurilor s-a mai mic╚Öorat odat─â cu adoptarea stilului gotic, care a adus ca noutate ├«n construc╚Ťii contraforturile. Prima cl─âdire construit─â ├«n stil normand din Anglia a fost Catedrala Westminster din Londra, cu toate c─â, p├ón─â la finalizarea ei, au fost ├«ncorporate ╚Öi foarte multe elemente caracteristice arhitecturii gotice.

Majoritatea turnurilor centrale ale castelelor sau catedralelor erau normande. Aceste structuri p─âtr─â╚Ťoase, cu pere╚Ťi gro╚Öi, se foloseau ca temni╚Ťe, dar ╚Öi ca puncte de ap─ârare ├«mpotriva atacurilor inamice. Turnul Londrei (numit ╚Öi Turnul Alb), care a servit drept ├«nchisoare foarte mult─â vreme, este unul din exemplele de arhitectur─â normand─â.

Este o construc╚Ťie ├«nalt─â, de 30 de metri, are pere╚Ťi gro╚Öi ╚Öi arat─â ca o fort─ârea╚Ť─â. Se poate spune c─â, de╚Öi ridicate de arhitec╚Ťii adep╚Ťi altui stil arhitectural, multe cl─âdiri din acea vreme sunt, de fapt, o continuare a arhitecturii normande. Deci, nu ar fi gre╚Öit s─â presupunem c─â, dac─â nu ar fi existat arhitectura normand─â, nici alte stiluri nu s-ar fi putut dezvolta mai departe.

├Än zilele noastre, foarte mul╚Ťi oameni asociaz─â arhitectura normand─â ╚Öi romanic─â perioadei medievale. ├Än principiu, dup─â cum s-a aflat p├ón─â acum, castelele ╚Öi catedralele construite la acea vreme nu erau numai re╚Öedin╚Ťe regale, ci aveau ╚Öi rol de fortifica╚Ťii de lupt─â. ╚Üin├ónd cont de ultima partea a propozi╚Ťiei precedente, ele au fost scenele unor conflicte s├óngeroase ╚Öi a unor timpuri pline de suferin╚Ť─â.

Denumirea de „Ev ├Äntunecat” acordat─â Evului Mediu este posibil s─â provin─â ╚Öi de la faptul c─â, datorit─â stilului arhitectural folosit la construirea cl─âdirilor, acestea nu erau foarte bine luminate.