Majoritatea acelora dintre voi care nu ați trăit în junglă sau nu ați fost plecați de pe planeta Pământ în ultimele decade, ați auzit, probabil, de termenul „perioadă de vârf a petrolului„. Ce definește acesta exact? El definește o perioadă de timp în care cererea de petrol depășește capacitatea de producție, cauzând o lipsă de petrol și o creștere masivă a prețului acestuia.

Timp de mai mulți ani, multe persoane au prezis că o astfel de catastrofă este pe cale să aibă loc. Cele mai excentrice predicții au fost acelea în care viitorul era unul de tip Mad-Max, cu oameni care se revoltau și se omorau în benzinării pentru o picătură de benzină, tulburări globale și războaie pentru petrol între diverse națiuni.

Din fericire, un astfel de scenariu apocaliptic nu a avut loc… încă. Dar într-un fel sau altul, putem spune că am ajuns într-o perioadă de vârf a petrolului deja.

1. Războaiele pentru petrol

Există deja războaie care se poartă în țări precum Libia și Irak, care, după cum știți și voi, sunt foarte bogate în petrol. Armata Statelor Unite privește cu interes vădit aceste conflicte, știind că, prin intermediul lor, poate pune mâna pe rezervele de petrol aflate în subsolul acestor țări. Da, poate că militarii americani sunt acolo și pentru a ajuta civili nevinovați, dar, să fim serioși, oare nu se vede că ei mai urmăresc și un alt punct de pe agenda Washington-ului?

Să nu uităm și de anumite conflicte mai mici și în Africa, prin care se urmărește exact același lucru de către Statele Unite!

2. Perioadă de vârf a petrolului, căderea economiei

O altă problemă foarte importantă (dacă nu chiar mai importantă decât cea a războiului) este aceea legată de fluctuația prețului petrolului și impactul pe care aceasta îl are asupra întregii economii. Scepticii care nu cred într-o astfel de perioadă de vârf a petrolului, se complac în a pretinde că rezerva de petrol a planetei este infinită. Da, este adevărat că se fac, în continuare, noi descoperiri de rezerve, și că există și noi tehnici de extragere a acestuia mai eficiente.

Problema este, însă, că acel petrol care era foarte ușor de găsit s-a dus. Noile tehnologii de extracție sunt și ele scumpe. Fracturările hidraulice reprezintă un proces de forare mult mai dificil și mai costisitor decât procedeele clasice de forare, iar extragerea petrolului de pe fundul oceanelor este nu doar extrem de complicată, ci și foarte periculoasă, după cum am putut vedea în cazul accidentului de pe platforma petrolieră Deepwater Horizon a BP.

Extragerea petrolului mai este și o activitate care consumă o cantitate foarte mare de energie. Dacă ar fi să facem o scurtă comparație, uneori am avea nevoie de până la 3 „barili” de energie pentru a produce 5 barili de petrol. Evident, energia nu se măsoară în barili, eu am folosit termenul pentru a vă face pe voi să înțelegeți mai ușor comparația.

Fluctuațiile prețului petrolului influențează foarte mult și direct prețurile celorlalte produse pe care noi le cumpărăm, de la benzină și electronice, până la mase plastice și pâine. Cei care spun că pe ei nu îi interesează dacă benzina sau motorina s-au scumpit, ar face bine să înțeleagă faptul că, din ziua următoare, s-ar putea să plătească și mai mult nu doar la pompa de benzină, ci și la magazinul de unde se duc să cumpere pâine sau carne.

Scumpirea petrolului duce la scumpirea combustibilului (obținut din acel petrol) care, la rândul ei, duce la scumpirea altor bunuri de consum. Așadar, totul este în strânsă legătură în acest sistem.

Să luăm un exemplu mai concret. Să spunem că mașina pe care o conduceți are un rezervor de 40 de litri. Dacă faceți plinul o dată pe săptămână, la un preț al benzinei de 6 lei, asta înseamnă 240 de lei cheltuiți pe carburant în fiecare săptămână. Ceea ce înseamnă că acei bani se duc numai pe benzină, nu pe alte produse din alte ramuri ale economiei.

Dacă noi ajungem să dăm mare parte din bani numai pe benzină, atunci alte sectoare ale economiei pot avea de suferit și putem ajunge într-o recesiune.

Mulți economiști preconizează că, din această cauză, am intrat într-un ciclu în care preșul petrolului vă restricționa permanent creșterea economiilor lumii. În timp ce economia crește, se mărește și prețul petrolului ca răspuns la cerea de pe piață. Ca rezultat, atât afacerile cât și consumatorii au de suferit, fiind nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar.

Economia se contractă, în acest caz, când nu se mai cheltuiesc suficienți bani, cererea de petrol scăzând și ea laolaltă cu prețul acestuia, iar ciclul o ia de la capăt. Se pare că am atins deja acel plafon. Iar numele lui este petrol!