Misterele dinastiei de Medici

de

Ecaterina de Medici a fost regin─â a Fran┼úei care a l─âsat ├«n urm─â-i numeroase enigme ┼či evenimente s├óngeroase. Se ┼čtie c─â ea avea o puternic─â influen┼ú─â asupra oamenilor din jurul s─âu. Unora le aducea glorie, altora ÔÇö moartea (poate c─â, din acest motiv, ea a fost supranumit ÔÇ×Regina Neagr─â”). ┼×i nu doar ea, ci toat─â dinastia de Medici era considerat─â misterioas─â.

Tat─âl Ecaterinei, ducele Urbino, era nepotul papei Leon al X-lea. Mama ei era fran┼úuzoaic─â. Ecaterina a r─âmas, foarte repede, orfan─â de mam─â ┼či de tat─â. Copil─âria i-a coincis cu perioada furtunoas─â ├«n care Floren┼úa ├«ncerca s─â-┼či ob┼úin─â independen┼úa politic─â. Dup─â moartea p─ârin┼úilor, fata a fost trimis─â la Roma, unde Papa Leon al X-lea a dat-o ├«n grija altui nepot al s─âu, cardinalul Giulio de Medici. La v├órsta de ┼čase ani, ea a fost trimis─â din nou la Floren┼úa, pentru studii. Copil─âria f─âr─â griji s-a terminat atunci c├ónd Papa Leon al X-lea a ├«nceput s─â considere Floren┼úa ÔÇö independent─â. din punct de vedere politic ÔÇö drept feud─â personal─â.

├Än anul 1527, ora┼čul s-a r─âsculat, hot─âr├ónd s─â scape pentru totdeauna de suzeranii Medici; ramura veche a acestei familii o reprezenta acum doar Ecaterina, care avea opt ani. Neajutorata copil─â era nevoit─â s─â suporte toat─â ura or─â┼čenilor fa┼ú─â de familia Medici. ├Än orasul asediat, t├ón─âra duces─â era amenin┼úat─â. ba c─â va fi dus─â ├«ntr-un bordel, ba c─â va fi ┼úinta gloan┼úelor l├óng─â peretele cet─â┼úii. Tem├óndu-se c─â ar putea ridica ├«ndrept─â┼úite preten┼úii politice, mo┼čtenitoarea era ┼úinut─â ca ostatic ┼či mutat─â dintr-o m─ân─âstire ├«ntr-alta. ├Än acest timp, unchiul ei se ├«ngrijea de propria sa carier─â, devenind cur├ónd pap─â, sub numele, Clement al VII-lea. Atunci, el a chemat-o pe Ecaterina la Roma, ea locuind doi ani ├«n luxosul Palat al doamnelor. M─âre┼úia ┼či elegan┼úa interioarelor, create de mai multe genera┼úii de pictori ┼či arhitec┼úi, i-au format un rafinament artistic deosebit, iar bogata bibliotec─â a Vaticanului i-a dezvoltat ┼či mai mult intelectul. C├ónd Ecaterina a ├«mplinit doisprezece ani, p─ârea c─â toate nenorocirile au r─âmas ├«n urm─â. Ea s-a ├«ndr─âgostit, p├ón─â la uitare de sine, de v─ârul s─âu Ippolitto. Acesta era un t├ón─âr frumos, cu opt ani mai mare dec├ót ea ┼či deja era cardinal. Ippolitto era vr─âjit de erudi┼úia ┼či inteligen┼úa fetei. ├Än octombrie 1533, la insisten┼úa lui Clement al VII-lea, Ecaterina s-a c─âs─âtorit cu ducele de Orlean, devenit ulterior regele Fran┼úei, Henric al II-lea. Ei au avut ├«mpreun─â 10 copii, dintre care au supravie┼úuit 4 b─âie┼úi ┼či 3 fete.

Copil─âria grea a ├«nv─â┼úat-o s─â judece realist, s─â nu se ├«ncread─â ├«n cei din jur ┼či s─â-┼či ascund─â secretele. Cei care o cunoscuser─â pe Ecaterina, ├«nc─â din palatul papei, au remarcat ├«n privirile ei agerime ┼či o r─âceal─â metalic─â. Ca orice om, ea avea insu┼čiri ┼či bune, ┼či rele, ├«ns─â a intrat ├«n istorie ca o iubitoare egoist─â de putere, o criminal─â dur─â, o f─â┼úarnic─â ambi┼úioas─â ┼či o intrigant─â ┼čireat─â.

├Än anul 1536, Henric devine, pe nea┼čteptate, mo┼čtenitor al tronului. Fratele s─âu Francisc a b─âut, ├«ntr-o zi c─âlduroas─â, un pahar de ap─â cu ghea┼ú─â ┼či a murit imediat. ├Än cronicile istorice despre int├ómpl─ârile de la curtea Fran┼úei, nu a fost numit vinovatul de aceast─â moarte, cu toate c─â nimeni nu se ├«ndoia c─â Francisc a fost otr─âvit. Dup─â mai mul┼úi ani, de aceast─â moarte, este invinuit─â Ecaterina de Medici. C├ónd Henric a mo┼čtenit tronul, Ecaterina se implica ├«n treburile de stat ┼či ├«n solu┼úionarea intrigilor de la curte, c├ó┼čtig├óndu-┼či adep┼úi. Ea urm─ârea un scop precis: acela de a p─âstra pentru copiii s─âi mo┼čtenirea aflat─â pe teritoriul a dou─â ┼ú─âri. Aceast─â dorin┼ú─â i-a dezvoltat sim┼úul responsabilit─â┼úii ┼či al autorit─â┼úii. ├Än┼úelegea mai bine dec├ót so┼úul s─âu c├ót era de dificil s─â fac─â acest lucru ├«ntr-un stat fragmentat ├«n dou─â tabere religioase: protestan┼úii ┼či catolicii. Ecaterina era pasionat─â de magie ┼či de ┼čtiin┼úele oculte; nu ├«n zadar familiei Medici ├«i mersese vestea de familie de vr─âjitori ┼či otr─âvitori. ├Äntr-adev─âr, regina, nu se eviden┼úia prin religiozitate ┼či, cu trecerea anilor, cre┼čtea interesul ei pentru ocultism. Ea il vizita des pe Nostradamus, care-i ├«ndeplinea toate rug─âmin┼úile ┼či chiar a prezis soarta mo┼čtenitorilor tronului.

Prezicerile se f─âceau ├«n condi┼úii misterioase. ├Äntr-o camer─â special─â, prorocul ├«nv├órtea ÔÇ×roata vremii”. Ecaterina ┼či Nostradamus se a┼čezau ├«n fa┼úa oglinzii. ├Än oglind─â, trebuia s─â apar─â fe┼úele fiilor ei, iar num─ârul de rota┼úii ar─âta durata domniei fiec─âruia. Prima prezicere se referea la Francisc, ├«n cazul c─âruia roata a refuzat s─â se ├«nv├órt─â. Al doilea a fost Carol al IX-lea, roata a efectuat 14 rota┼úii. A urmat Henric al III-lea ÔÇö roata s-a ├«nv├órtit de 15 ori. Atunci c├ónd Ecaterina a ├«ncercat s─â-l vad─â ├«n oglind─â pe fiul cel mic, ducele de Anjou, ea l-a v─âzut brusc pe… Henric de Navarra! Cu regret, Nostradamus a avut dreptate: Francisc a stat pe tron un an ┼či patru luni, Carol al IX-lea ÔÇö 14 ani, iar ducele de Anjou nu a purtat coroana regal─â . in anul 1559, s-a realizat alt─â profe┼úie a lui Nostradamus.

├Än ajunul nun┼úii fiicei mai mari, Elisabeta, cu regele Spaniei Filip al II-lea, a avut loc un turnir al cavalerilor, la care a participat ┼či Henric. Suli┼úa adversarului s-a rupt ├«n casca regelui ┼či i s-a ├«nfipt ├«n ochi. Doctorii nu au reu┼čit salveze via┼úa. Cu toate c─â, oficial, pe tron a urcat Francisc al II-lea, care atunci avea 16 ani, statul era, de fapt, condus de mama regin─â, r─âmas─â v─âduv─â. Ecaterina s-a str─âduit, prin diverse intrigi, prin aranjarea unor ciocniri ├«ntre adversarii s─âi ┼či prin ├«mp─âciuiri, s─â p─âstreze dreptul fiilor s─âi de a de┼úine puterea, ├«n felul acesta ea av├óndu-┼či rolul s─âu ├«n conducerea a creat o re┼úea de agen┼úi ai s─âi nu doar ├«n Fran┼úa, ci ┼či ├«n toat─â Europa. Peste tot avea spioni, dar oric├ót a ├«ncercat s─â fac─â ordine ├«n regat, totul a fost zadarnic. Ea ┼či fiii s─âi conduceau Fran┼úa ├«ntr-o perioad─â dificil─â, at├ót din punct de vedere politic, c├ót ┼či religios. Du┼čm─ânia dintre catolici ┼či hugheno┼úi punea ├«n pericol existen┼úa ┼ú─ârii. Ecaterina se considera pe sine salvatoarea tronului, dar imixtiunea ei ├«ntre cele dou─â partide provoca doar nemul┼úumiri ┼či, drept consecin┼ú─â, s-a produs un masacru. Trezoreria era epuizat─â definitiv, poporul nu avea ce s─â m─ân├ónce, iar Ecaterina acum scotea ┼úara dintr-un necaz ┼či imediat se profila un altul. Imediat dup─â moartea reginei Ecaterina de Medici, au ├«nceput acuzele: c─â a fost o otr─âvitoare, o vr─âjitoare, o asasin─â a celor incomozi.

Istoricii consider─â c─â mare parte din crime i le-a atribuit reginei fantezia scriitorilor. Mul┼úi au uitat sau nu au vrut s─â ┼úin─â seam─â de m─ârturiile unor contemporani ai Ecaterinei, care, cunosc├ónd-o bine, afirmau c─â, ├«n ve┼čmintele negre de regin─â v─âduv─â, se afla o femeie pl─âcut─â, plin─â de via┼ú─â, vesel─â ┼či cu un caracter remarcabil, cu maniere elevate ┼či cu o minte lucid─â. Ea citea mult, organiza cu pl─âcere serb─âri, construia palate, parcuri frumoase, se pricepea s─â citeasc─â proiecte ┼či s─â fac─â estim─âri. Biblioteca ei personal─â num─âra 4500 de volume, iar la curtea regal─â erau angaja┼úi, cu salariu, poe┼úi ┼či pictori. ├Än ceea ce prive┼čte alte secrete ale celebrei familii, cercet─âtorii italieni au descoperit o crim─â misterioas─â ÔÇö asasinarea marelui duce de Toscana, Francesco I, care f─âcea parte din familia Medici, ┼či a so┼úiei sale, Bianca Cappello.

A fost deschis cavoul familiei, aflat ├«n biserica San Lorenzo. Osemintele au fost cercetate minu┼úios de toxicologi ┼či istorici. P├ón─â ├«n momentul deschiderii cavoului, exista o versiune oficial─â despre moartea acestora, conform c─âreia so┼úul so┼úia au murit de malarie. Rezultatul cercet─ârilor contemporane i-a uimit pe to┼úi: ei au murit otr─âvi┼úi cu arsenic! Cine fi otr─âvit pe duce ┼či pe duces─â? A devenit clar c─â asasinul a fost cardinalul Ferdinando de Medici. Dup─â moartea fratelui s─âu, el a urcat pe tronul Toscanei. ├Än zilele noastre, aproape ├«nt├ómpl─âtor, dup─â altarul principal al Capelei Medici, ├«n Floren┼úa, a fost descoperit─â o camer─â secret─â de ├«nmorm├óntare, unde se aflau osemintele mumificate ale unor copii.

Dup─â trecerea a cinci secole, pe unul dintre copii, s-au p─âstrat bine ve┼čmintele bogate din atlas ro┼ču ┼či o coroan─â metalic─â, ├«n form─â de coroni┼ú─â de flori. Conform rezultatelor expertizei, b─âiatul avea mai pu┼úin de 9 ani. ┼či mai mult a uimit cercet─âtorii un alt morm├ónt. Conform numeroaselor presupuneri, acolo trebuia s─â se afle corpul lui Filipino, fiul marelui duce Francesco I. ÔÇ×Din documentele istorice, noi ┼čtiam c─â Filipino avea patru ani ┼či nou─â luni c├ónd a murit, poveste┼čte cercet─âtorul. Dar ceea ce am descoperit era scheletul unui prunc de un an! Desigur, s-ar putea presupune vreo gre┼čeal─â ├«n determinarea v├órstei, doar c─â aceasta este exclus─â. Absolut! A

ltceva ar fi fost dac─â era vorba de plus-minus patru luni, ins─â ani… Azi este cert doar faptul c─â acel copil, care a fost ├«nmorm├óntat sub motiv c─â era Filipino, nu era Filipino!”. Aici se ascunde una dintre cele mai mai┬áenigme ale istoriei. Dar unde se afl─â corpul lui Filipino? ┼×i cine a fost cel inmorm├óntat? ├Än afar─â de aceasta, cercet─âtorii au g─âsit r─âm─â┼či┼úele a ├«nc─â ┼čase copii. O parte din acestea erau impr─â.┼čtiate pe jos, iar o parte din micile sicrie erau neatinse. Conform uneia dintre ipoteze, toate aceste oseminte apar┼úin membrilor familiei Medici, iar ÔÇ×copilul incoronat” putea fi unul dintre fiii lui Cosimo I, care a murit la sf├órsitul secolului al XVII-lea. Un savant cercet─âtor presupune c─â osemintele ar putea apar┼úine copiilor din flori ai membrilor dinastiei. Aceste versiuni trebuie verificate cu meticulozitate ┼či din punct de vedere istoric, ┼či din punct de vedere stin┼úific. Ins─â┼či Regina Neagr─â a murit la v├órsta de ┼čaizeci ┼či nou─â de ani. Mai degrab─â, motivul mor┼úii Ecaterinei Medici a fost o pleurezie. La c├óteva luni de la moartea ei, s-a ruinat tot ce a realizat ├«n ├«ntreaga sa via┼ú─â. Jean Clement l-a ├«njunghiat pe ultimul reprezentant al dinastiei Valois, Henric al III-lea. Henric nu avea copii, de aceea, conform legii din acele timpuri, mo┼čtenitorul tronului Fran┼úei a devenit fostul hughenot Henric de Navarra.

Dup─â opinia unora, Ecaterina a fost doar o intrigant─â, f─âr─â urm─â de talent ┼či f─âr─â s─â urm─âreasc─â vreun scop, tr─âind dorin┼úele zilei prezente, nefiind ├«n stare s─â vad─â perspectiva ┼či ├«ncurc├óndu-se, adesea, ├«n propriile puteri. Al┼úii o consider─â o personalitate tragic─â, dar extraordinar─â, al c─ârei scop era unirea Fran┼úei ┼či care, ├«ntru atingerea acestui scop, ┼či-a folosit toate for┼úele. Ea patrona artele, promova manierele elegante printre slujitorii de la curte. ├Än timpul domniei sale, cur┼úii regale franceze i s-a dus faima ├«n toat─â Europa. C├ót prive┼čte faptele de care este acuzat─â, multe lucruri nu au fost elucidate.