Modelul cultural american ÔÇô omogenitate sau eterogenitate?

de

Termenul de omogenitate se refer─â la a fi format din lucruri de acela╚Öi fel, a avea acelea┼či propriet─â┼úi. Antonimul s─âu, termenul de eterogenitate, se refer─â la a fi divers, diferit, variat. Cu referire la o societate, omogenitatea sau eterogenitatea pot fi de mai multe feluri: etnic─â, religioas─â, cultural─â, politic─â etc. O societate omogen─â este cea ├«n care cei mai mul┼úi dintre oameni ├«mp─ârt─â╚Öesc acela╚Öi tip de valori, cultur─â, limba, etnie, sistem religios etc. De┼či ├«n lumea de azi e aproape imposibil s─â g─âsim o societate perfect─â omogen─â, totu╚Öi, un exemplu bun de societate omogen─â este cea japonez─â sau amerindienii din Statele Unite ale Americii. Pe de cealalt─â parte, societatea eterogen─â este cea ├«n care g─âsim o diversitate de valori, culturi, religii, limbi etc. Exemplul clasic de societate eterogen─â este, bine├«n┼úeles, Statele Unite ale Americii.

Este recunoscut faptul c─â societ─â┼úile omogene sunt cele mai stabile, ele nel─âs├óndu-se „contaminate” cu nimic eterogen. ├Äns─â, nu e logic ca o societate s─â fie conservatoare cu privire la cultur─â, la sistem politic ╚Öi mai ales cu privire la tehnologie, neaccept├ónd ╚Öi neadopt├ónd ideile ╚Öi tehnologia mai avansat─â din afar─â. Neacceptarea unor astfel de schimb─âri este principala problem─â a liderilor din societ─â┼úile omogene care, astfel, pot r─âm├óne cu mult ├«n urma celorlalte. Din acest punct de vedere, SUA este probabil pe primul loc ├«n topul ╚Ť─ârilor eterogene, fiind o mare „importatoare de creiere” ┼či talente din lumea ├«ntreag─â. De exemplu, doar ├«n anul 2006, SUA a acceptat mai mul┼úi imigran┼úi legali dec├ót toate celalalte ┼ú─âri din lume la un loc.[1]

Una dintre caracteristicile evidente ale secolului 21 este migrarea neoccidentalilor ├«nspre lumea occidental─â. Oamenii migreaz─â ├«n mod voluntar ├«nspre vest, din diverse motive, ╚Öi imigrarea spre lumea occidental─â este privit─â ca un privilegiu, nu un drept. Analiz├ónd la suprafa┼ú─â societatea american─â, putem conclude pe bun─â dreptatea c─â aceasta este un exemplu de societate eterogen─â, ea reflect├ónd o diversitate vast─â de culturi, grupuri rasiale ╚Öi religii. G─âsim ├«n aceast─â ┼úar─â toate rasele de oameni ┼či, probabil, aproape toate etniile ╚Öi majoritatea limbilor.

Dar o astfel de societate multi-cultural─â, multi-etnic─â ╚Öi divers─â din punct de vedere religios poate deveni o amenin╚Ťare la adresa coeziunii socio-politice tradi╚Ťionale a statului-na╚Ťiune ╚Öi poate duce la destabilizare politic─â ┼či dezintegrare social─â. O societate eterogen─â trebuie s─â ╚Ťin─â seama ╚Öi s─â r─âspund─â nevoilor ╚Öi credin╚Ťelor sale diverse. Altfel, tocmai aceast─â eterogenitate ar putea provoca destabilizarea politic─â[2] a ╚Ť─ârii.

Unii sus┼úin c─â este ideal ca grupurile sociale s─â fie eterogene – de unde ┼či perspectiva „ideal─â” pe care lumea o are (sau a avut-o) asupra Americii, ca ╚Ťar─â ├«n care po╚Ťi g─âsi orice dore╚Öti. Motiva┼úia acestei imagini ideale a eterogenit─â╚Ťii este faptul c─â ea creeaz─â un mediu divers de idei, de etnii, de genuri etc. De╚Öi acest lucru a fost mult timp general acceptat, unele studii mai recente ├«ncep s─â contrazic─â aceast─â perspectiv─â, suger├ónd c─â ├«n anumite medii, precum cel academic, omogenitatea nu este neaparat benefic─â. De exemplu, izolarea[3] grupurilor de studen╚Ťi de culoare de al╚Ťi studen╚Ťi de culoare sau a femeilor de alte femei poate fi ├«n detrimentul succesului academic al acestor persoane, deoarece acestea se pot sim┼úi izolate, marginalizate sau plasate ├«n roluri stereotipe ├«n care nu se pot dezvolta eficient. Unii oameni de ┼čtiin┼ú─â sus┼úin c─â cele mai multe grupuri sociale se pot dezvolta mai bine dac─â au etnia ca element comun.

O alt─â problem─â ├«ntr-o societate eterogen─â ┼či, implicit, ├«n cea american─â, este bariera limbii care poate deveni nu doar nepl─âcut─â, ci chiar periculoas─â pentru unitatea ├«ntregii societ─â╚Ťi. R─âsp├óndirea extrem─â a vorbitorilor de limb─â spaniol─â ├«n SUA a f─âcut necesar─â adoptarea acesteia ca un fel de a doua limb─â. Astfel, aproape toate serviciile (medicale, bancare, guvernamentale, de comer┼ú etc.) sunt oferite at├ót ├«n englez─â, c├ót ┼či ├«n spaniol─â, ceea ce, evident, este mai costisitor. ├Än aceast─â ┼úar─â s-a ajuns la o anomalie teribil─â: c├óteva mii ┼či chiar sute de mii din cet─â┼úenii sau reziden┼úii s─âi nu vorbesc englez─â!

De asemenea, lipsa de omogenitate religioas─â poate deveni ┼či ea extrem de periculoas─â. E tot mai dificil─â reglementarea conflictelor etnice, culturale ┼či mai ales religioase, prin metode sociale, politice sau prin simpla aplicare a legii. Unii anali┼čti avertizeaz─â c─â aceste conflicte dintre etnii ╚Öi religii ar putea cre┼čte la un stadiu incontrolabil, care ar putea duce ├«n final la dezintegrarea social─â. De exemplu, dup─â 9/11, mul╚Ťi arabi au fost stigmatiza┼úi, marginaliza┼úi ┼či chiar amenin╚Ťa┼úi pe nedrept ├«n SUA. ├Än unele state americane[4] au fost promulgate legi care afecteaz─â persoanele de o anumite ras─â, singurul criteriu de discriminare fiind chiar acesta – rasa. Astfel, societ─â╚Ťile eterogene precum SUA se confrunt─â cu problema dezintegr─ârii sociale.

De asemenea, aceste societ─â╚Ťi multi-culturale, multi-etnice ╚Öi diverse din punct de vedere religios pot ajunge la o destabilizare politic─â, prin importul de credin╚Ťe ┼či practici culturale ╚Öi religioase, prin poten╚Ťialele conflicte dintre grupuri etnice ╚Öi religioase distincte ╚Öi chiar la fragmentarea teritorial─â prin activitatea posibil─â a unor grupuri separatiste. Este notoriu faptul c─â unul din statele SUA, Texasul, ├«ncearc─â de mai mult─â vreme s─â devin─â independent, av├ónd ├«ns─â mai degrab─â motiva╚Ťii economice ╚Öi financiare.

Pe de alt─â parte, s-ar putea argumenta c─â SUA este sau tinde s─â devin─â o societate omogen─â. Instrumentul principal de realizare a acestui proces de omogenizare este mass-media. Show-urile televizate, filmele, ┼čtirile, revistele, ziarele – toate creeaz─â imaginea „americanului tipic” care e mai mult sau mai pu┼úin realist─â, ├«ns─â ea are scopul de a omogeniza, de a crea un model pe care cei mai mul┼úi s─â ├«l urmeze. De asemenea, ┼či tehnologia modern─â este una dintre metodele de a-i face pe to┼úi „la fel” (toat─â lumea are sau ar vrea s─â aib─â Iphone, Ipad, Wii etc.). Dar mai presus de toate acestea, mass-media social─â (Facebook, Tweeter etc.) este cea mai puternic─â arm─â de omogenizare, de r─âsp├óndire a unui model ┼či de ob┼úinerea a unui set comun de valori. Valoarea ╚Öi puterea pe care aceste situri de socializare le au sunt recunoscute nu doar de comercian╚Ťii care le folosesc pentru reclame, ci chiar ╚Öi de organele de autoritate, precum CIA, FBI sau chiar guvernan╚Ťi care le folosesc ├«n campanii electorale ╚Öi nu numai.

├Än concluzie, putem spune c─â societatea american─â este, ├«n esen┼úa ei, una eterogn─â, adic─â divers─â, variat─â ┼či dinamic─â. Totu┼či, ea poate fi asem─ânat─â cu un tablou-mozaic care este creat din buc─â┼úele mici, colorate ┼či diferite ├«ntre ele. C├ónd ├«l privim ├«ndeaproape, buc─â┼úelele ne apar eterogene, disparate, f─âcute din materiale diferite, cu forme ┼či culori distincte. ├Äns─â atunci c├ónd ne dep─ârt─âm pu┼úin, c├ónd privim imaginea ├«n ansamblu, observ─âm cu claritate un model, un portret bine definit. Fiecare din buc─â┼úele individuale e frumos ┼či valoros, ├«ns─â cu adev─ârat important ┼či pre┼úios este ├«ntregul portret ale c─ârui detalii ┼či umbre distinse sunt create tocmai datorit─â diversit─â┼úii buc─â┼úelelor care ├«l alc─âtuiesc.

Societatea american─â este extrem de divers─â ╚Öi aceast─â diversitate este tocmai farmecul ei. ├Äns─â ceea ce o face at├ót de distinct─â de alte societ─â┼úi ale lumii, fiind un punct de atrac┼úie principal pentru to┼úi locuitorii planetei, este faptul c─â fiecare om, din orice cultur─â, orice ras─â, orice religie ┼či orice clas─â social─â se poate imagina ├«n mod legitim ca put├ónd fi o parte integrant─â a acestei societ─â┼úi, o p─âtr─â┼úic─â perfect potrivit─â a acestui mozaic social.


[1] U.S. population hits 300 million”. News.xinhuanet.com. October 17, 2006. Preluat ├«n 25 decembrie 2012.
[2] Un exemplu de un astfel de caz este cererea recent─â a unui grup de musulmani de a introduce legea „Sharia” (cuv├ónt arab pentru legea islamic─â), ├«n legisla╚Ťia din Ontario, Canada. ├Äns─â legea Sharia ├«ncalc─â drepturile fundamentale din Constitu╚Ťia canadian─â. De exemplu, ├«n unele interpret─âri ale legii Sharia, un so╚Ť musulman are dreptul de a-┼či bate so╚Ťia, dac─â ea nu i se supune, iar o femeie care este violat─â este vinovat─â de a fi sedus respectivul b─ârbat.
[3] De exemplu, un student afro-american plasat ├«ntr-un grup de al┼úi patru studen┼úi albi nu se simte la fel de confortabil ca ├«n cazul ├«n care ar fi plasat ├«ntr-un grup cu al╚Ťi doi studen╚Ťi afro-americani ╚Öi doi elevi albi.
[4] Arizona Senate Bill 1070 – http://en.wikipedia.org/wiki/Arizona_SB_1070

Autor: Denisa Dobrean