Modelul cultural american – omogenitate sau eterogenitate?

de

Termenul de omogenitate se referă la a fi format din lucruri de același fel, a avea aceleaşi proprietăţi. Antonimul său, termenul de eterogenitate, se referă la a fi divers, diferit, variat. Cu referire la o societate, omogenitatea sau eterogenitatea pot fi de mai multe feluri: etnică, religioasă, culturală, politică etc. O societate omogenă este cea în care cei mai mulţi dintre oameni împărtășesc același tip de valori, cultură, limba, etnie, sistem religios etc. Deşi în lumea de azi e aproape imposibil să găsim o societate perfectă omogenă, totuși, un exemplu bun de societate omogenă este cea japoneză sau amerindienii din Statele Unite ale Americii. Pe de cealaltă parte, societatea eterogenă este cea în care găsim o diversitate de valori, culturi, religii, limbi etc. Exemplul clasic de societate eterogenă este, bineînţeles, Statele Unite ale Americii.

Este recunoscut faptul că societăţile omogene sunt cele mai stabile, ele nelăsându-se „contaminate” cu nimic eterogen. Însă, nu e logic ca o societate să fie conservatoare cu privire la cultură, la sistem politic și mai ales cu privire la tehnologie, neacceptând și neadoptând ideile și tehnologia mai avansată din afară. Neacceptarea unor astfel de schimbări este principala problemă a liderilor din societăţile omogene care, astfel, pot rămâne cu mult în urma celorlalte. Din acest punct de vedere, SUA este probabil pe primul loc în topul țărilor eterogene, fiind o mare „importatoare de creiere” şi talente din lumea întreagă. De exemplu, doar în anul 2006, SUA a acceptat mai mulţi imigranţi legali decât toate celalalte ţări din lume la un loc.[1]

Una dintre caracteristicile evidente ale secolului 21 este migrarea neoccidentalilor înspre lumea occidentală. Oamenii migrează în mod voluntar înspre vest, din diverse motive, și imigrarea spre lumea occidentală este privită ca un privilegiu, nu un drept. Analizând la suprafaţă societatea americană, putem conclude pe bună dreptatea că aceasta este un exemplu de societate eterogenă, ea reflectând o diversitate vastă de culturi, grupuri rasiale și religii. Găsim în această ţară toate rasele de oameni şi, probabil, aproape toate etniile și majoritatea limbilor.

Dar o astfel de societate multi-culturală, multi-etnică și diversă din punct de vedere religios poate deveni o amenințare la adresa coeziunii socio-politice tradiționale a statului-națiune și poate duce la destabilizare politică şi dezintegrare socială. O societate eterogenă trebuie să țină seama și să răspundă nevoilor și credințelor sale diverse. Altfel, tocmai această eterogenitate ar putea provoca destabilizarea politică[2] a țării.

Unii susţin că este ideal ca grupurile sociale să fie eterogene – de unde şi perspectiva „ideală” pe care lumea o are (sau a avut-o) asupra Americii, ca țară în care poți găsi orice dorești. Motivaţia acestei imagini ideale a eterogenității este faptul că ea creează un mediu divers de idei, de etnii, de genuri etc. Deși acest lucru a fost mult timp general acceptat, unele studii mai recente încep să contrazică această perspectivă, sugerând că în anumite medii, precum cel academic, omogenitatea nu este neaparat benefică. De exemplu, izolarea[3] grupurilor de studenți de culoare de alți studenți de culoare sau a femeilor de alte femei poate fi în detrimentul succesului academic al acestor persoane, deoarece acestea se pot simţi izolate, marginalizate sau plasate în roluri stereotipe în care nu se pot dezvolta eficient. Unii oameni de ştiinţă susţin că cele mai multe grupuri sociale se pot dezvolta mai bine dacă au etnia ca element comun.

O altă problemă într-o societate eterogenă şi, implicit, în cea americană, este bariera limbii care poate deveni nu doar neplăcută, ci chiar periculoasă pentru unitatea întregii societăți. Răspândirea extremă a vorbitorilor de limbă spaniolă în SUA a făcut necesară adoptarea acesteia ca un fel de a doua limbă. Astfel, aproape toate serviciile (medicale, bancare, guvernamentale, de comerţ etc.) sunt oferite atât în engleză, cât şi în spaniolă, ceea ce, evident, este mai costisitor. În această ţară s-a ajuns la o anomalie teribilă: câteva mii şi chiar sute de mii din cetăţenii sau rezidenţii săi nu vorbesc engleză!

De asemenea, lipsa de omogenitate religioasă poate deveni şi ea extrem de periculoasă. E tot mai dificilă reglementarea conflictelor etnice, culturale şi mai ales religioase, prin metode sociale, politice sau prin simpla aplicare a legii. Unii analişti avertizează că aceste conflicte dintre etnii și religii ar putea creşte la un stadiu incontrolabil, care ar putea duce în final la dezintegrarea socială. De exemplu, după 9/11, mulți arabi au fost stigmatizaţi, marginalizaţi şi chiar amenințaţi pe nedrept în SUA. În unele state americane[4] au fost promulgate legi care afectează persoanele de o anumite rasă, singurul criteriu de discriminare fiind chiar acesta – rasa. Astfel, societățile eterogene precum SUA se confruntă cu problema dezintegrării sociale.

De asemenea, aceste societăți multi-culturale, multi-etnice și diverse din punct de vedere religios pot ajunge la o destabilizare politică, prin importul de credințe şi practici culturale și religioase, prin potențialele conflicte dintre grupuri etnice și religioase distincte și chiar la fragmentarea teritorială prin activitatea posibilă a unor grupuri separatiste. Este notoriu faptul că unul din statele SUA, Texasul, încearcă de mai multă vreme să devină independent, având însă mai degrabă motivații economice și financiare.

Pe de altă parte, s-ar putea argumenta că SUA este sau tinde să devină o societate omogenă. Instrumentul principal de realizare a acestui proces de omogenizare este mass-media. Show-urile televizate, filmele, ştirile, revistele, ziarele – toate creează imaginea „americanului tipic” care e mai mult sau mai puţin realistă, însă ea are scopul de a omogeniza, de a crea un model pe care cei mai mulţi să îl urmeze. De asemenea, şi tehnologia modernă este una dintre metodele de a-i face pe toţi „la fel” (toată lumea are sau ar vrea să aibă Iphone, Ipad, Wii etc.). Dar mai presus de toate acestea, mass-media socială (Facebook, Tweeter etc.) este cea mai puternică armă de omogenizare, de răspândire a unui model şi de obţinerea a unui set comun de valori. Valoarea și puterea pe care aceste situri de socializare le au sunt recunoscute nu doar de comercianții care le folosesc pentru reclame, ci chiar și de organele de autoritate, precum CIA, FBI sau chiar guvernanți care le folosesc în campanii electorale și nu numai.

În concluzie, putem spune că societatea americană este, în esenţa ei, una eterognă, adică diversă, variată şi dinamică. Totuşi, ea poate fi asemănată cu un tablou-mozaic care este creat din bucăţele mici, colorate şi diferite între ele. Când îl privim îndeaproape, bucăţelele ne apar eterogene, disparate, făcute din materiale diferite, cu forme şi culori distincte. Însă atunci când ne depărtăm puţin, când privim imaginea în ansamblu, observăm cu claritate un model, un portret bine definit. Fiecare din bucăţele individuale e frumos şi valoros, însă cu adevărat important şi preţios este întregul portret ale cărui detalii şi umbre distinse sunt create tocmai datorită diversităţii bucăţelelor care îl alcătuiesc.

Societatea americană este extrem de diversă și această diversitate este tocmai farmecul ei. Însă ceea ce o face atât de distinctă de alte societăţi ale lumii, fiind un punct de atracţie principal pentru toţi locuitorii planetei, este faptul că fiecare om, din orice cultură, orice rasă, orice religie şi orice clasă socială se poate imagina în mod legitim ca putând fi o parte integrantă a acestei societăţi, o pătrăţică perfect potrivită a acestui mozaic social.


[1] U.S. population hits 300 million”. News.xinhuanet.com. October 17, 2006. Preluat în 25 decembrie 2012.
[2] Un exemplu de un astfel de caz este cererea recentă a unui grup de musulmani de a introduce legea „Sharia” (cuvânt arab pentru legea islamică), în legislația din Ontario, Canada. Însă legea Sharia încalcă drepturile fundamentale din Constituția canadiană. De exemplu, în unele interpretări ale legii Sharia, un soț musulman are dreptul de a-şi bate soția, dacă ea nu i se supune, iar o femeie care este violată este vinovată de a fi sedus respectivul bărbat.
[3] De exemplu, un student afro-american plasat într-un grup de alţi patru studenţi albi nu se simte la fel de confortabil ca în cazul în care ar fi plasat într-un grup cu alți doi studenți afro-americani și doi elevi albi.
[4] Arizona Senate Bill 1070 – http://en.wikipedia.org/wiki/Arizona_SB_1070

Autor: Denisa Dobrean