O predictie sumbra a viitorului umanitatii

de

„Pre╚Ťul libert─â╚Ťii este vigilen╚Ťa etern─â.” Nu se ╚Ötie exact cine a spus pentru prima dat─â acest aforism. Posibil s─â fi fost Voltaire, Thomas Jefferson ori Tom Paine. La fel de bine ar fi putut s-o fac─â ╚Öi John Philpot Curran. De fapt, nici nu prea conteaz─â cine anume este autorul zicalei. Ea este adev─ârat─â. ├Än zilele noastre, nu exist─â o amenin╚Ťare mai insidioas─â la adresa libert─â╚Ťii noastre precum este societatea care ne spioneaz─â.

├Än 1949, s-a publicat cartea lui George Orwell, „O mie nou─â sute optzeci ╚Öi patru”. ├Än ea, ne este prezentat─â o lume distopic─â ├«ntr-un viitor nu foarte ├«ndep─ârtat. ’84 este o lectur─â absolut obligatorie pentru oricine este ├«ngrijorat cu privire la libertatea individului.

Dac─â o citim superficial, f─âr─â s─â-i acord─âm prea mult─â aten╚Ťie, f─âr─â s─â ├«n╚Ťelegem complet mesajul, putem r─âsufla u╚Öura╚Ťi, deoarece viziunea totalitar─â a lui Orwell nu s-a materializat. Zidul Berlinului a c─âzut, Cortina de Fier s-a ridicat, iar Dumnezeu a r─âmas la locul Lui, ├«n Rai. Toate bune ╚Öi frumoase!

Totu╚Öi, nu la asta se rezum─â cartea! Sunt multe alte aspecte de luat ├«n seam─â. Ea abordeaz─â un num─âr de teme nelini╚Ötitoare, inclusiv prezen╚Ťa ├«nc─âlc─ârii intimit─â╚Ťii personale ├«n societate. Fratele cel Mare (Big Brother) reprezint─â o contradic╚Ťie care poate fi v─âzut─â ca un triumf al manipul─ârii psihologie patronat─â de stat.

Pe de o parte, de el trebuie s─â-╚Ťi fie fric─â, pentru c─â ╚Ötie totul despre tine ╚Öi pentru c─â nu po╚Ťi sc─âpa de el niciodat─â. Pe de alta, de ce ai vrea s─â fugi de aceast─â for╚Ť─â suprem─â care te protejeaz─â? Orwell descrie, ├«n imagini cutremur─âtoare, ceea ce se nume╚Öte „supraveghere panoptic─â”: „Monitorul poate primi ╚Öi transmite simultan. Orice sunet pe care ├«l scoate Winston, mai puternic dec├ót o ╚Öoapt─â, este imediat captat de acesta. Ba mai mult, nu doar c─â poate fi auzit, ci poate fi ╚Öi v─âzut. Evident, nu ai de unde s─â ╚Ötii c├ónd anume e╚Öti supravegheat…”

Fratele cel Mare e cu ochii pe tine

Supravegherea panoptic─â deriv─â din conceptul unei ├«nchisori numit─â Panopticon, al lui Jeremy Bentham. Aceasta este o cl─âdire circular─â, cu un turn de paz─â ├«n mijloc. ├Än ea, prizonierii nu ╚Ötiu niciodat─â c├ónd (sau dac─â) sunt urm─âri╚Ťi. F─âc├ónd referire la ea, scriitorul ╚Öi filozoful francez Michel Foucault, spunea: „… ├«n inelul periferic, un individ poate fi v─âzut complet, f─âr─â s─â-i poat─â vedea pe al╚Ťii, la r├óndul lui. ├Än turnul central, unul ├«i poate vedea pe to╚Ťi, f─âr─â ca el s─â poat─â fi v─âzut vreodat─â.”

Viziunea lui Orwell era suficient de tulbur─âtoare. Totu╚Öi, c├ónd Foucault vorbea despre designul de ├«nchisoare al lui Bentham (care nu s-a materializat niciodat─â), ce permitea, printre altele, o inspec╚Ťie ╚Öi o supraveghere total─â a de╚Ťinu╚Ťilor, el folosea termenul mai mult ca pe o metafor─â a spionajul larg r─âsp├óndit asupra societ─â╚Ťii.

╚śi mai tulbur─âtor dec├ót ├«nc─âlcarea dreptului la intimitate este felul ├«n care aceasta duce la un control social ╚Öi cum supravegherea panoptic─â poate cauza o „autoreglare”. Faptul c─â tr─âim ├«ntr-o societate ├«n prezent nu este nimic nou. Guvernele au vrut ├«ntotdeauna s─â-i ╚Ťin─â pe oameni sub supraveghere, deoarece ├«i puteau controla mai eficient.

Toate guvernele, nu doar cele totalitare, sunt interesate de control societ─â╚Ťii. Diferen╚Ťa este f─âcut─â ast─âzi, comparativ cu alte vremuri, de c─âtre mijloacele tot mai sofisticate care sunt la ├«ndem├óna guvernului pentru aceast─â activitate. ╚śi cea mai eficient─â supraveghere este aceea care te face s─â-╚Ťi schimbi comportamentul, tocmai pentru c─â este foarte posibil (de╚Öi nu e╚Öti chiar sigur 100%) s─â fii urm─ârit.

Tr─âim ├«ntr-o societate supravegheat─â, spionat─â, urm─ârit─â la fiecare pas, ├«n care se folosesc cam acelea╚Öi tehnici de manipulare psihologic─â precum cele prezentate de Orwell ├«n cartea sa. Guvernele au diverse metode prin care pot str├ónge informa╚Ťii despre indivizi. ╚śi, probabil, ╚Ötii ╚Öi tu asta. De asemenea, guvernele pot folosi acele informa╚Ťii pe care le de╚Ťin ├«ntr-un mod mai pu╚Ťin ortodox. ╚śi ar trebui s─â ╚Ťii minte asta.

Guvernele sus╚Ťin c─â str├óngerea de informa╚Ťii este necesar─â pentru protec╚Ťia noastr─â. Chiar crezi asta? Aminte╚Öte-╚Ťi aforismul de la ├«nceputul articolului: „Pre╚Ťul libert─â╚Ťii este vigilen╚Ťa etern─â.”