Originile psihologiei

de

Termenul de psihologie provine din limba greac─â ╚Öi este format din dou─â cuvinte: psych├ę = suflet ╚Öi logos = ╚Ötiin╚Ť─â. A╚Öadar, putem spune c─â psihologia este ╚Ötiin╚Ťa care se ocup─â cu studiul sufletului. Ea a fost analizat─â ╚Öi definit─â de mai mul╚Ťi indivizi pe parcursul veacurilor: Hilgard, Morgan, Silverman sau Schlesinger fiind doar c├ó╚Ťiva dintre ace╚Ötia.

Psihologia studiaz─â comportamentul fiin╚Ťelor vii, ├«n aceast─â categorie incluz├ónd, evident, ╚Öi omul. G├óndurile, sentimentele ╚Öi atitudinile pe care le are o anumit─â persoan─â sunt ╚Öi ele foarte str├óns legate de comportament, a╚Öadar fac obiectul de studiu al acestei ╚Ötiin╚Ťe.

Scopul principal al psihologiei este acela de a identifica, ├«n╚Ťelege ╚Öi explica ce este comportamentul, care sunt factorii acestuia ╚Öi cum poate fi el controlat sau modificat. Psihologii aplic─â, adesea, informa╚Ťiile pe care le afl─â ├«n urma studiilor efectuate ├«n cazul comportamentului pentru a rezolva problemele care apar ├«n societatea noastr─â.

Există diverse ramuri specializate în psihologie, care au propriile obiecte de studiu. Una dintre cele mai cunoscute ramuri este psihologia clinică. Ea se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și evaluarea problemelor de ordin psihologic. Psihiatria, la rândul ei, se ocupă de niște probleme chiar și mai serioase. Consilierea psihologică administrează, stochează și interpretează rezultatele de la examenele psihologice.

Psihologia educa╚Ťional─â (cunoscut─â ╚Öi ca psihologie ╚Öcolar─â) este prezent─â ├«n cadrul institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ╚Öi se ocup─â cu evaluarea progreselor de ├«nv─â╚Ťare ale elevilor ╚Öi corectarea sau ├«mbun─ât─â╚Ťirea acestora acolo unde este cazul. Psihologia comunit─â╚Ťii se ocup─â de problemele indivizilor care formeaz─â o anumite comunitate, cum ar fi persoanele ├«n v├órst─â sau de╚Ťinu╚Ťii din ├«nchisori.

De asemenea, pe l├óng─â aceste ramuri mai exist─â ╚Öi altele, precum psihologia social─â, psihologia industrial─â sau organiza╚Ťional─â, psihologia personalit─â╚Ťii, psihologia dezvolt─ârii psihologia experimental─â sau psihologia comparativ─â.

Pe l├óng─â acestea, ├«n anii ’70 au mai ap─ârut alte noi ramuri, dup─â cum ar fi psihologia medico-legal─â, cea a mediului, psihologia ingineriei, psiohofarmacologia, psihologia s─ân─ât─â╚Ťii, psihologia sportiv─â sau psihologia feminin─â.