De-a lungul istoriei, tradițiile românești s-au intersectat cu tradițiile si gastronomia altor popoare cu care au intrat in contact. Astfel, bucătăria românească cuprinde cuprinde bucate de zi cu zi, dar si bucate de sărbătoare . De altfel, bucătăria tradiționala română cuprinde atât preparate bazate pe uleiuri vegetale, cereale, lactate, legume cât si carne. Un loc important în bucătăria românească îl ocupă dulciurile, dulcețurile si plăcintele.
Astfel, micul dejun este alcătuit din lactate, produse pe baza de cereale, produse din carne sau produse fierte in diverse combinații cu produse vegetale.
Prânzul se bazează pe trei feluri de mâncare. Primul fel este reprezentat de supe sau ciorbe, al doilea este reprezentat de fripturi sau legume, iar al treilea este reprezentat de plăcinte sau prăjituri.
Cina conține aceeași structură ca si prânzul, excluzându-se alimentele a căror digestie necesită un timp îndelungat, de exemplu: icrele, maioneza, ouale.
Ocupațiile românilor au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor si vânătoarea. În bucătăria româneasca, unitățile de relief au avut o mare importanță în dezvoltarea și diversificarea acesteia. Astfel, în zona montană predomină preparate din vânat, carne de vită sau ovină, produse lactate, fructe și legume. În zona de câmpie predomina preparatele pe baza de cereale, fructe sau legume.
Prin intersectarea culturilor, bucătăria românească are influente din bucătăria germană, sârbă, italiană, turcă si maghiară.
Bucătăria română vine împreună cu cele mai bune băuturi alcoolice. Bogăția dealurilor si colinelor aduce după sine recolte bogate de: struguri, mere si cireșe. Una dintre cele mai importante băuturi din România este vinul, care însoțește felurile de mâncare pentru sărbătoare, țara având o tradiție in realizarea acestuia. Berea este și ea consumată cu plăcere alături de preparate tradiționale germane sau românești. O alta băutură importantă din România este țuica obtinuta prin distilare.