Atacul de la Pearl Harbor

de

Atacul surpriză al japonezilor asupra bazei militare din Pearl Harbor, deținută de armata americană în decursul celui de-al Doilea Război Mondial, și Bătălia pentru Anglia, care a avut loc în iulie-octombrie 1940, au reprezentat două dintre cele mai importante evenimente care, în final, au avut un impact major asupra sfârșitului celei de-a doua conflagrații mondiale.

Să vedem, pe scurt, în ce au constat aceste două evenimente. Vă voi prezenta, mai întâi, faimoasa Bătălie pentru Anglia, din 1940. Aceasta s-a purtat, predominant, în aer. În ea au fost implicate Forțele Aeriene Germane (cunoscute și sub numele de Luftwaffe), care erau parte a armatei de ocupație nazistă, aflate sub stricta supraveghere și comandă a lui Adolf Hitler, și Forțele Aeriene Britanice.

Nicio tabără nu a luptat singură, fiecare având aliații ei. Germania a beneficiat de ajutorul Italiei, iar Anglia a fost sprijinită de Polonia, Noua Zeelandă, Cehoslovacia, Australia, Canada, Statele Unite ale Americii și alții. Conflictul între cele două tabere s-a declanșat pe data de 10 iulie 1940 și s-a încheiat pe 31 octombrie, același an, durând, așadar, exact 3 luni și 3 săptămâni.

Pentru germani, obiectivul era să câștige, în cele din urmă, superioritatea în aceste lupte aeriene asupra britanicilor. La debutul luptelor, convoaiele cu provizii care se apropiau de coasta Marii Britanii sau de porturile acesteia, au devenit țintele principale și preferate de piloții Luftwaffe.

Prin avarierea sau distrugerea cât mai multor nave de transport, se spera ca Anglia să fie privată de proviziile și resursele de care avea nevoie pentru a rezista pe parcursul războiului. Astfel, Hitler sper ca, în cele din urmă, britanicii să capituleze, pentru a scăpa cât mai repede de ei.

Când cel de-al Doilea Război Mondial a început, la 1 septembrie 1939, se poate spune că Germania avea deja un avantaj asupra Angliei, deoarece deținea de două ori mai multe avioane decât aceasta. După imediata capitulare a Franței, naziștii au adus în partea de nord a Europei nu mai puțin de 3000 de avioane, gata oricând să întreprindă orice fel de misiuni asupra mai multor ținte de pe continent, dar și asupra Angliei.

Ca și tipuri de avioane disponibile germanilor la acel moment, vă pot menționa, dacă doriți să aflați, bombardierele de picaj (celebrele și temutele Stuka), bombardierele obișnuite (exemplu: Arado Ar 234, primul bombardiere cu motoare cu reacție la acea vreme) sau avioanele de luptă (Messerschmitt Bf 109). Dat fiind numărul foarte mare de avioane disponibile, puterea nazistă putea oricând lansa atacuri masive asupra Angliei.

Prin contrast, Marea Britanie nu dispunea decât de 650 de aeronave pentru a se apăra în fața mașinăriei de război a lui Hitler, care era concentrată asupra distrugerii oricărui adversar ce îi ieșea în cale și deținerii controlului absolut chiar al întregii planete.

Cu toate acestea, englezii reușeau să țină pasul cu tentativele de invazie ale germanilor, deoarece își canalizaseră toate resursele disponibile, inclusive cele umane, asupra producției de război. Așadar, puteau construi un număr satisfăcător de avioane care să fie folosite în luptă, sau care să le înlocuiască pe cele pierdute.

Atacul de la Pearl Harbor

Baza navală a SUA, de la Pearl Harbor (Hawaii), a fost ținta unui atac surpriză din partea Marinei Japoneze, la data de 7 decembrie 1941. Dacă este să vă luați după unele zvonuri și teorii ale conspirației, acest atac nu a fost, nici pe departe, o surpriză. Se spune că americanii ar fi știut intenția japonezilor de a lansa o ofensivă asupra respectivei locații cu mult timp înainte, dar că nu au reacționat suficient de repede la semnalele ce le-au fost transmise.

Omul care a planificat în detaliu acest atac și care l-a și executat în acea fatidică zi de 7 decembrie, a fost amiralul Isoroku, comandantul flotei de portavioane japoneze. Prin acest act, el spera ca, în cele din urmă, americanii să sufere pierderi foarte importante, care să îi împiedice să mai atace alte teritorii japoneze din Asia.

Iată firul întregului atac orchestrat de niponi:

– ora 7:48 dimineața: primul val de avioane japoneze (din cele 353 implicate în conflict) își începe ofensiva asupra bazei americane. Atacul durează aproape două ore, timp în care mai multe nave de război americane sunt grav avariate sau distruse. Se produc pagube mari asupra clădirilor, pistelor, rezervoarelor de combustibili și a altor anexe prezente.

– imediat după acest prim atac, urmează valul doi de avioane japoneze, care vine să încheie orice socoteală cu inamicul. La finalul luptei, distrugerile și pierderile sunt mari: 8 vase de război avariate sau distruse, 3 crucișătoare, 3 distrugătoare și alte 3 nave care îndeplineau diverse funcții, suferind aceeași soartă. 2403 marinari și-au pierdut viața, iar alți 1178 au fost răniți.

În urma acestui atac, condamnat dur de președintele american de la acea vreme, Franklin Delano Roosevelt, Statele Unite intră și ele în al Doilea Război Mondial, împotriva Germaniei și Japoniei.