Ce este asigurarea ┼či de ce ai nevoie de ea

de

Asigurarea, ├«n lege ╚Öi economie, este o form─â de management de risc care se folose╚Öte ca protec╚Ťie ├«mpotriva unor situa╚Ťii ├«n care pot ap─ârea pierderi. Ea reprezint─â transferul echitabil al riscului de la o entitate la alta, ├«n schimbul unei prime de asigurare ╚Öi poate fi considerat─â util─â ├«n prevenirea unor evenimente nepl─âcute. Exist─â dou─â tipuri principale de asigur─âri, private ╚Öi pentru afaceri. Ambele, de╚Öi poart─â denumiri diferite, au exact acela╚Öi rol.

Mai departe, categoriile men╚Ťionate mai sus sunt completate de diverse exemple de asigur─âri menite s─â protejeze o persoan─â ├«n diverse situa╚Ťii delicate (accident auto, furt, avariere, pierderea locuin╚Ťei etc.). Acestea sunt, dup─â cum urmeaz─â:

Asigurarea auto

Se mai nume╚Öte ╚Öi asigurare pentru vehicule sau pentru ma╚Öin─â. Este valabil─â pentru autoturisme, camioane, motociclete ╚Öi alte vehicule similare. Principalul ei rol este acela de a oferi protec╚Ťie ├«n cazul unor pierderi ap─ârute ├«ntr-un accident rutier. ├Än Statele Unite, ├«n 2006, existau 180 de milioane de automobile, dintre acestea 175 de milioane av├ónd asigurare. Rusia avea ╚Öi ea peste 35 de milioane, iar China, 10.

Aceasta permite asiguratului s─â-╚Öi acopere pierderile suferite ├«n urma avarierii sau furtului ma╚Öinii, pl─â╚Ťii cheltuielilor medicale ╚Öi chiar a costurilor cu funeraliile, dac─â accidentul care a avut loc s-a soldat cu r─âni╚Ťi, respectiv deceda╚Ťi. Uneori, primele de asigurare pot varia de la femei la b─ârba╚Ťi sau de la adul╚Ťi la adolescen╚Ťi.

Conform unor statistici, b─ârba╚Ťii sunt cei care petrec mai mult timp la volan dec├ót femeile, ceea ce ├«nseamn─â c─â sunt mult mai expu╚Öi riscului unui accident comparativ cu acestea. Proprietarii de ma╚Öini sport sau de motociclete, la r├óndul lor, pl─âtesc ╚Öi ei taxe mai mari, fa╚Ť─â de posesorii unor vehicule compacte, de clas─â mijlocie sau electrice.

Asigurarea auto este, ├«n esen╚Ť─â, un contract, fiind valabil pe 6 sau 12 luni. ├Än unele ╚Ť─âri civilizate, cum ar fi SUA sau Japonia, companiile de asigur─âri obi╚Önuiesc s─â-╚Öi notifice clien╚Ťii prin po╚Öt─â, telefon sau prin alte medii de comunicare c├ónd este necesar ca ei s─â-╚Öi re├«nnoiasc─â poli╚Ťia de asigurare.

Asigurarea de locuin╚Ť─â

La fel ca ╚Öi ├«n cazul asigur─ârii auto, cea pentru locuin╚Ť─â ├«l compenseaz─â pe proprietar ├«n cazul ├«n care casa lui a suferit daune ├«n urma unui dezastru (natural sau nu, ├«n func╚Ťie de clauzele specificate ├«n poli╚Ť─â). Adesea, ├«n asigurarea pentru locuin╚Ť─â, se includ ╚Öi bunurile aflate ├«n ea, pentru care proprietarul va fi desp─âgubit dac─â acestea sunt distruse sau furate. Pentru cei care tr─âiesc ├«n zone geografice mai problematice, trebuie s─â se asigure ╚Öi ├«mpotriva unor fenomene precum cutremurele, inunda╚Ťiile sau chiar r─âzboaiele.

Aceste pericole nu sunt trecute ├«n asigurarea ini╚Ťial─â, ele trebuind s─â fie acoperite printr-un act adi╚Ťional. Contractul, ├«n cazul asigur─ârii pentru locuin╚Ť─â, este unul complex, ├«n el men╚Ťion├óndu-se ╚Öi ce desp─âgubiri se vor acorda sau dac─â se vor acorda, presupun├ónd c─â dezastrul care s-a ├«nt├ómplat nu a fost inclus ├«n asigurare. Se poate ├«ncheia pentru o perioad─â scurt─â de timp sau pentru una mai lung─â.

Asigurarea de s─ân─âtate

Acoper─â cheltuielile cu spitalizarea. Se poate cump─âra de c─âtre un individ separat sau ├«i poate fi furnizat─â acestuia de c─âtre angajator. Ca ╚Öi asigurarea pentru locuin╚Ť─â, contractul semnat este unul complex, trebuind a se citi cu aten╚Ťie pentru a ╚Öti exact pentru ce anume boli sau accidente sunte╚Ťi sau nu acoperi╚Ťi. Se poate re├«nnoi lunar sau anual.

├Än 2008, 84% din cet─â╚Ťenii Americii aveau o asigurare de s─ân─âtate, din care:

– 9% o cump─âraser─â ei personal;

– 60% o ob╚Ťinuser─â prin intermediul unui angajator;

– iar 20% o primiser─â prin intermediul diverselor programe ╚Öi/sau agen╚Ťii guvernamentale.

Astfel, r─âm├óneau doar 16% din locuitorii americani care nu beneficiau de o asigurare de s─ân─âtate. Din punctul de vedere al individului, ├«n Statele Unite, costurile ei sunt ceva mai mari. Sistemul de s─ân─âtate american este, ├«n mare parte, privat, doctorii ╚Öi spitalele primindu-╚Öi banii de la pacien╚Ťi ╚Öi din asigur─âri.

Tot ├«n 2008, SUA a ie╚Öit pe ultimul loc ├«ntr-un studiu care viza calitatea serviciilor medicale, din 19 ╚Ť─âri participante. Conform Institutului de Medicin─â al Academiei Na╚Ťionale de ╚śtiin╚Ťe, la acea vreme, America era singura ╚Ťar─â ├«nst─ârit─â ╚Öi industrializat─â care nu oferea o acoperire complet─â a tuturor cet─â╚Ťenilor din punct de vedere al serviciilor medicale.

Asigurarea de via╚Ť─â

Acord─â asiguratului dreptul de a primi o sum─â de bani ├«n eventualitatea decesului, ├«mboln─âvirii sau apari╚Ťiei altor evenimente neprev─âzute care pot avea loc ├«n via╚Ťa acestuia. Poate fi temporar─â, ├«ncheiat─â pe o perioad─â de timp limitat─â, sau poate fi permanent─â. Dac─â asiguratul moare, compania va achita poli╚Ťa c─âtre rudele acestuia, dar numai dup─â ce i se vor prezenta dovezi solide, cum ar fi certificatul de deces al individului ╚Öi cererea de plat─â, completat─â, semnat─â ╚Öi legalizat─â la notar.

Pentru situa╚Ťiile ├«n care se b─ânuie╚Öte c─â moartea asiguratului este una suspect─â, compania de asigur─âri are dreptul s─â demareze ni╚Öte investiga╚Ťii, ├«n urma c─ârora decide dac─â se va efectua sau nu plata poli╚Ťei.