Nu voi scrie în acest articol despre luarea deciziilor personale, întrucât știu că mai mult de 60% dintre acestea sunt de fapt decizii pe care le iau ceilalți pentru noi și nu soluții liber alese. Hotărâm să acționăm într-un anumit mod pentru că astfel impune legislația, pentru că acestea sunt uzanțele sociale, iar omul este o ființă socială, pentru că trebuie să respectăm unele norme de conduită morală, etc.

Dacă ne raportăm la sarcinile personale de zi cu zi, vom constata că doar o parte din decizii sunt strict proprii, restul fiind task-uri ce vin de la prieteni, familie, vecini, etc.
Am abordat totuși și problema deciziilor personale, întrucât modelul propus în acest articol se poate aplica și pentru acestea, evident cu adaptările necesare.

Luarea deciziilor este un proces vital pentru activitatea unei companii. Există foarte multe modele decizionale pentru activitatea de management, însă cele 5 întrebări propuse vă vor ajuta să evaluați mai bine situațiile și în timp scurt, pentru că timpul înseamnă bani.

Iată așadar întrebările cheie:

1. TIMPUL.

Cât timp trebuie alocat pentru acea activitate?
Uneori luăm decizii intuitive, rapide, fără a fi necesară o amplă analiză, întrucât sunt decizii de rutină. Aceste probleme sunt de fapt versiuni ale unor situații pe care le-am mai experimentat în trecut, iar deciziile sunt rapide și bazate pe experiența acumulată.
O întrebare importantă care se pune este cât timp trebuie alocat luării unei decizii și mai important, dacă alocarea unui timp cu 30% mai mult ar putea conduce la o soluție mai bună. Dacă răspunsul este pozitiv înseamnă că trebuie continuată munca și analizată situația mai în profunzime. Dacă răspunsul este negativ, trebuie luată decizia finală pe baza raționamentului existent, fără a mai fi necesar un efort suplimentar.

2. IMPORTANȚA.

S-a constatat că 80% dintre deciziile luate de un manager sunt decizii intuitive, care sunt legate de activitatea zilnică a companiei și care nu afectează în mod definitoriu stabilitatea companiei.
Există însă 20% dintre decizii,care sunt decizii sistematice de maximă importanța și care afectează dramatic viitorul firmei. Aceste decizii strategice necesită o abordare mai atentă și o analiză mai detaliată ceea ce implică o durată mai mare de timp.
Astfel, trebuie făcută o disctinctie foarte clară între cele două tipuri de decizii și o diferențierea corectă a problemelor din punct de vedere al importanței pentru companie.

3. INFORMAȚIA.

Pentru a putea lua o decizie corectă trebuie să existe toate informațiile, pe baza cărora să se poată face o analiză.
În prezent obținerea informațiilor nu este o problemă prea grea ,întrucât uneori există o cantitate de informații chiar prea mare raportată la capacitatea umană de procesare.
O atenție mărită trebuie acordată acurateții informațiilor și nu neapărat a cantității. Trebuie evitată capcana în care cad multi manageri analizând „tone” de informații și întârziind astfel foarte mult procesul decizional.

4. PERSOANELE IMPLICATE în luarea deciziei.

Unele decizii pot fi luate individual, în timp ce altele sunt luate la nivel de echipă. O astfel de abordare nu poate fi decât benefică, întrucât se pot identifica noi soluții prin prisma unor viziuni diferite ale membrilor echipei. De asemenea în cadrul unei echipe sunt cooptați membrii cu competențe diferite care să se completeze reciproc și astfel să se asigure luarea unei decizii optime.

5. IMPLEMENTAREA DECIZIILOR.

Acest pas este la fel de important ca și luarea deciziei în sine. Sunt foarte multe proiecte care eșuează nu din cauza unor decizii greșite, ci tocmai din cauză că nu sunt implementate corect la nivel de execuție. Munca decizională a managerului nu se finalizează odată cu luarea deciziei, ci în urma implementării acesteia.
Astfel, managerul trebuie să ia toate măsurile pentru ca decizia să fie pusă în aplicare în mod corect. Managerul trebuie să informeze executanții cu privire la decizia luată, trebuie să asigure toate resursele necesare și să comunice procedurile operaționale pentru o implementare finalizată cu succes.