Originea civiliza╚Ťiei umane

de

Este mai mult sau mai pu╚Ťin acceptat─â teoria conform c─âreia civiliza╚Ťia uman─â, cu tot cu ora╚Öele, formele de guvern─âm├ónt organizate, alfabetul, procesele de produc╚Ťie ╚Öi comer╚Ťul ei a luat fiin╚Ť─â cam acum 5000 de ani ├«ntr-o regiune a acestei planete ├«n care se g─âseau valea Indului, Mesopotamia ╚Öi Egiptul.

Nu se cunosc, totu╚Öi, detalii mai exacte ╚Öi aspecte mai specifice care ╚Ťin de apari╚Ťia civiliza╚Ťiei noastre. Exist─â destul de multe asem─ân─âri ├«ntre Sumer, Egipt ╚Öi valea Indului, situri ale unora dintre cele mai timpuri civiliza╚Ťii de pe planeta noastr─â. Acestea sunt unele dintre cele mai fierbin╚Ťi, aride ╚Öi mai pu╚Ťin ospitaliere locuri din lume. A fost nevoie de foarte multe cuno╚Ötin╚Ťe ├«n domeniul agricol ╚Öi al iriga╚Ťiilor pentru a le transforma ├«n suprafe╚Ťe fertile, unde se puteau ├«nfiin╚Ťa ferme, se puteau cre╚Öte animale ╚Öi cultiva plante.

Civiliza╚Ťia uman─â ├«╚Öi are originile ╚Öi ├«n aceste locuri dure, de╚Öertice, ├«n care lipsesc multe dintre resursele de baz─â de care ea avea nevoie. Fiind nevoi╚Ťi s─â se adapteze la mediul ├«nconjur─âtor, oamenii au inventat rapid mineritul, carele trase de cai, b─ârcile cu p├ónze, scrisul, ora╚Öele, ingineria ╚Öi multe alte lucruri care le erau necesare pentru a supravie╚Ťui, toate acestea ├«nt├ómpl├óndu-se ├«n timp ce alte triburi locuiau ├«n societ─â╚Ťi de tip v├ón─âtori-culeg─âtori.

Este dificil de explicat cum anumite popoare au reu╚Öit s─â devieze de la aceast─â form─â de convie╚Ťuire, ajung├ónd s─â fie mult mai civilizate ╚Öi mai avansate dec├ót altele, singura op╚Ťiune valabil─â r─âm├ón├ónd aceea c─â au suferit o anumit─â muta╚Ťie genetic─â (posibil), muta╚Ťie care ia f─âcut s─â fie superioare altor triburi sau popoare. Dar aceasta este o simpl─â ipotez─â.

Totu╚Öi, descoperirile f─âcute de c─âtre arheologi ├«n ultimii ani, precum sunt ora╚Öele scufundate din golful Camaby din India, vin s─â arunce o nou─â lumin─â asupra acestei discu╚Ťii. Un posibil scenariu legat de apari╚Ťia civiliza╚Ťiei umane ar putea fi urm─âtorul.

├Än urm─â cu 6 mii de ani, o comunitate tribal─â de mici dimensiuni care locuia pe coasta de vest a Indiei a fost inspirat─â, aparent, dup─â cum spuneam mai sus, de o muta╚Ťie sau evolu╚Ťie genetic─â misterioas─â s─â ├«nceap─â construc╚Ťia unor ora╚Öe ╚Öi s─â inventeze unele dintre primele simboluri care reprezentau cuvintele sau alfabetul uman. Indivizii acestui trib au ie╚Öit din perioada lor de existen╚Ť─â preistoric─â fiind mai civiliza╚Ťi ╚Öi mai dornici de a crea obiecte de lut, ora╚Öe, de a inventa agricultura ╚Öi de a nu mai fi analfabe╚Ťi, prin conceperea scrisului.

Aceste comunit─â╚Ťi au fost cele care au creat primele simboluri care reprezentau cuvinte ╚Öi nume de oameni. La ├«nceput, locuitorii tribului au r─âmas ├«n a╚Öezarea lor de mici dimensiuni, cel pu╚Ťin pentru c├óteva sute de ani, dup─â care s-au v─âzut nevoi╚Ťi s─â p─âr─âseasc─â zona ├«n care ├«╚Öi duceau existen╚Ťa, merg├ónd spre nord ╚Öi vest, din cauza activit─â╚Ťii seismice ╚Öi a scufund─ârii ora╚Öelor de coast─â, care a avut loc ├«n urm─â cu aproximativ 5500 de ani. Ei au ales, ca noi destina╚Ťii, ni╚Öte c├ómpii aride, aflate de-a lungul unor r├óuri, probabil ╚Öi pentru c─â erau foarte familiariza╚Ťi cu un asemenea peisaj.

Prin interac╚Ťiunea cu localnicii care f─âceau parte din triburile locale, ei au beneficiat de for╚Ťa de munc─â necesar─â pentru a se extinde. P─âdurile pe care le-au g─âsit ├«n aceste zone i-au speriat, deoarece acolo existau foarte multe animale s─âlbatice ╚Öi, de asemenea, nu erau deloc familiariza╚Ťi cu muntele, de aceea, pentru o vreme, indivizii din aceste noi comunit─â╚Ťi au ignorat mun╚Ťii, fiind de p─ârere c─â ei nu sunt utili pentru a fi folosi╚Ťi ca suprafe╚Ťe agricole.

O parte din locuitorii comunit─â╚Ťilor de mai sus au migrat ╚Öi ei, la r├óndul lor, ├«n Irakul de ast─âzi, unde au pus bazele civiliza╚Ťiei sumeriene, pe malurile r├óurilor Tibru ╚Öi Eufrat. De acolo, ei au mers mai departe, ajung├ónd inclusiv pe valea Nilului. Cei din valea Indului au ├«nceput migra╚Ťia c─âtre Sumer ├«nc─â din anul 3300 ├«nainte de Hristos ╚Öi ╚Öi-au stabilit primele a╚Öez─âri ├«n aceast─â zon─â.

Ei vorbeau limba ├«nainta╚Öilor lor, care era complet diferit─â de cea a popula╚Ťiei din Sumer. Limba sumerian─â antic─â este foarte diferit─â de celelalte, cum ar fi ebraica, akkadiana, babiloniana, asiriana ╚Öi aramaica, toate acestea fiind, la origine, limbi semite. Fiind, totu╚Öi, o popula╚Ťie dominant─â, coloni╚Ötii au instituit sumeriana ca limb─â oficial─â. Popula╚Ťia local─â, pe de alt─â parte, a continuat s─â vorbeasc─â akkadiana.

Limba sumerian─â este una mai izolat─â, ea neav├ónd mare leg─âtur─â cu alte limbi ale p─âm├óntului, care apar╚Ťin unor grupuri de limbi foarte bine cunoscute. Caracterul s─âu izolat este dovada c─â vorbitorii ei erau parte a unui trib care s-a dezvoltat ├«n izolare. Lumea civilizat─â, ├«n jurul anului 3000 ├«nainte de Hristos, se ├«ntindea de la valea Nilului p├ón─â la valea Indului. Cum limba sumerian─â antic─â este complet diferit─â de limbile care se vorbeau ├«n Mesopotamia, nu este greu s─â ne d─âm seama de unde au venit noii coloni╚Öti. Limba lor era diferit─â chiar ╚Öi de cea a locuitorilor din valea Nilului.

Totu╚Öi, sumerienii au fost primii care au fondat o civiliza╚Ťie ├«n valea Nilului, a╚Öa c─â o parte din vocabularul limbii lor a intrat ╚Öi ├«n Egipt ╚Öi continu─â se fie folosit chiar ╚Öi ast─âzi. Sumerienii nu au mai fost nevoi╚Ťi s─â stabileasc─â limba pe care o vorbeau ei ca limb─â oficial─â la momentul sosirii ├«n valea Nilului, deoarece, p├ón─â atunci, ei cuno╚Öteau bine limbile vorbite ├«n acea zon─â. Pe m─âsur─â ce akkadienii ╚Öi sumerienii au ├«nceput s─â se c─âs─âtoreasc─â unii cu ceilal╚Ťi, limba akkadian─â a ├«nlocuit, ├«n cele din urm─â, sumeriana ├«n jurul anului 2000 ├«nainte de Hristos.

Cu toate acestea, sumeriana nu a fost eliminat─â complet din societate, ea fiind ├«n continuare considerat─â sacr─â ╚Öi ceremonial─â, cel pu╚Ťin p├ón─â ├«n anul 1 dup─â Hristos ├«n Mesopotamia. ├Äncep├ónd cu al doilea mileniu, babilonienii ╚Öi asirienii au men╚Ťinut ╚Öi utilizat disp─âruta limb─â sumerian─â ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care ╚Öi greaca sau latina veche sunt folosite ├«n art─â sau religie ├«n zilele noastre. De╚Öi sumeriana nu este o limb─â indo-arian─â, folose╚Öte un sistem de „r─âd─âcini” pentru dezvoltarea cuvintelor oarecum asem─ân─âtor cu acestea.

Sistemul ├«n cauz─â a fost folosit, mai t├órziu, de c─âtre indo-arieni ├«n conceperea limbii sanscrite ├«n valea Indului. Limba sumerian─â a ├«nceput a fi folosit─â pentru prima dat─â ├«n sudul Mesopotamiei, dup─â care s-a r─âsp├óndit c─âtre nord, indic├ónd direc╚Ťia din care popoarele Indului au ajuns ├«n Mesopotamia, probabil pe ap─â. Scribii antici au oferit o echivalen╚Ť─â ├«ntre cuvintele provenite din sumerian─â ╚Öi cele provenite din akkadian─â, ele put├ónd fi folosite ├«n avantajul istoricilor care se chinuie s─â descifreze Manuscrisul Indului. P├ón─â acum, ei au ├«ncercat ╚Öi alte metode de descifrare a lui, prin echivalarea cu limba dravidian─â ╚Öi cu alte limbi indo-europene, dar f─âr─â rezultat.

Limba vorbită în valea Indusului a fost înlocuită de limbi indo-ariene, la fel ca în majoritatea lumii vechi, o dată cu sosirea Arienilor. Unele cuvinte din indo-sumeriană s-au păstrat, totuși, și în ziua de astăzi și sunt utilizate în dialecte locale.

Civiliza╚Ťia egiptean─â a ap─ârut odat─â cu un eveniment istoric. Sumerianul Nirmer, al─âturi de fiul s─âu Menes ╚Öi o armat─â de 5000 de akkadieni, au pornit la lupt─â cu inten╚Ťia de a cuceri valea Nilului ├«n jurul anului 3200 ├«nainte de Hristos. Ei s-au deplasat de-a lungul r├óului Eufrat ╚Öi au ajuns la destina╚Ťie prin Siria. Triburile de origini africane, aflate la marginea acestei zone, au fost imediat subjugate, furniz├ónd sumerienilor mai multe trupe, care, ├«ntr-un final, au reu╚Öit s─â cucereasc─â valea Egiptului f─âr─â prea mult efort.

Pe un cu╚Ťit de silex cu m├óner din col╚Ť de hipopotam, aflat ├«n posesia muzeului Luvru ╚Öi g─âsit la Gebel el Arak, ├«n apropiere de Nag Hamadi, se prezint─â o scen─â din lupta care s-ar dat ├«n acea zon─â. Pe una dintre p─âr╚Ťile m├ónerului este ╚Öi o scen─â ├«n care apar ╚Öi ni╚Öte b─ârci antice. Majoritatea lupt─âtorilor sculpta╚Ťi pe acel cu╚Ťit sunt aproape goi, trupurile lor fiind acoperite doar de o cing─âtoare. Unii dintre ei au capetele rase, ├«n timp ce oponen╚Ťii lor au o podoab─â capilar─â foarte bogat─â. Lupt─âtorii goi sunt, f─âr─â ├«ndoial─â, de origine african─â. Pe cealalt─â parte a m├ónerului este prezentat─â o scen─â de v├ón─âtoare.

├Än partea de sus a m├ónerului, apare imaginea unui personaj care se lupt─â cu doi lei a╚Öeza╚Ťi simetric. Dup─â ce a cucerit valea Egiptului, Nirmer (Regele Scorpion) s-a ├«ntors ├«n Babilon ╚Öi l-a l─âsat pe fiul s─âu, Menes, la conducerea noului regat. Menes a fost cel care a reu╚Öit s─â aduc─â sub acela╚Öi acoperi╚Ö toate comunit─â╚Ťile r─âsp├óndite ├«n valea Nilului. Aici, a fondat Prima Dinastie Egiptean─â. ├Än statul nou unificat, s-a dezvoltat scrisul, s-au ├«nceput construc╚Ťiile la scar─â masiv─â ╚Öi s-a ie╚Öit ├«n afara v─âii Nilului ├«n scopuri comerciale.

Principala problem─â peste care a dat clasa conduc─âtoare sumerian─â timpurie la sosirea ├«n Egipt, a fost legat─â de punctele religioase de vedere diferite, ba chiar contrare ale egiptenilor. Ace╚Ötia idolatrizau inunda╚Ťiile, ├«n timp ce sumerienii se temeau de ele, pentru c─â, ├«n scrierile lor religioase, se men╚Ťioneaz─â existen╚Ťa unui potop care le-a inundat frumoasele lor ora╚Öe aflate pe coasta de vest a Indiei, fapt care a dus la migrarea lor din acea zon─â.

Cu toate acestea, sumerienii au asimilat tot ceea ce li s-a părut util din ceea ce au găsit în Egipt, reușind să-și dezvolte și mai mult cultura.