7 teorii ale conspiraţiei care s-au dovedit a fi adevarate

de

├Än ultimii ani, simpla no╚Ťiune de teorie a conspira╚Ťiei a fost din ce ├«n ce mai ridiculizat─â chiar ╚Öi de c─âtre cele mai liberale grupuri de mass media, dar asta nu ar trebui s─â v─â p─âc─âleasc─â. Teoriile conspira╚Ťiei nu sunt ├«ntotdeauna doar ni╚Öte pove╚Öti f─âr─â sens, de adormit copiii, spuse de vreun individ care nu avea ce face ╚Öi se plictisea ├«ngrozitor pe-acas─â. De fapt, dac─â este s─â spunem adev─ârul, de multe ori acestea s-au dovedit a fi c├ót se poate de reale. ├Än continuare, v─â voi prezenta 7 astfel de ├«nt├ómpl─âri despre care poate a╚Ťi mai auzit sau nu p├ón─â acum.

1. Incidentul din Golful Tonkin, din timpul r─âzboiului din Vietnam, nu a avut loc niciodat─â

Teoria conspira╚Ťiei: presupusul incident din Golful Tonkin, din timpul r─âzboiului din Vietnam, nu s-a ├«nt├ómplat niciodat─â.

Adev─ârul: r─âspuns corect. Povestea oficial─â spune c─â, ├«n incidentul ini╚Ťial, adesea numit ╚Öi „Incidentul USS Maddox”, au fost implicate distrug─âtorul american USS Maddox ╚Öi 3 vase torpiloare ale marinei Nord Vietnameze. Se spune c─â americanii au tras nu mai pu╚Ťin de 300 de proiectile asupra navelor inamice. Ca urmare a lui, pre╚Öedintele Statelor Unite, Lyndon B. Johnson, a creat „Rezolu╚Ťia Golfului Tonkin”, o hot─âr├óre prin care ├«ncerca justificarea implic─ârii ╚Ť─ârii sale ├«n r─âzboiul din Vietnam. Singura problem─â legat─â de acest „incident” este c─â nu a avut loc niciodat─â!

├Än anul 2005, un studiu declasificat al Agen╚Ťiei pentru Securitatea Na╚Ťional─â (National Security Agency) a demonstrat c─â, ├«n timpul a╚Öa zisului incident din Golful Tonkin, ├«n zon─â nu era prezent─â nici o nav─â inamic─â. Deci, ├«ntrebarea este, ├«n cine sau ├«n ce a tras USS Maddox? ├Än 1965, Lyndon Johnson a spus: „Habar nu am, dac─â e s─â m─â ├«ntreba╚Ťi pe mine, eu pot s─â spun c─â se tr─âgea dup─â balene”.

Un am─ânunt de luat ├«n considerare: propriul istoric al NSA, Robert J. Hanyok, a scris un raport ├«n care spunea c─â agen╚Ťia a distorsionat ├«n mod deliberat informa╚Ťiile primite de la serviciile secrete ├«n 1964. El a concluzionat: „Paralele dintre informa╚Ťiile incorecte despre Golful Tonkin ╚Öi cele manipulate pentru a justifica r─âzboiul din Irak, fac ╚Öi mai necesar─â reexaminarea evenimentelor care au avut loc ├«n 1964”.

2. Experimentul cu sifilis din Tuskegee: Netratarea deliberat─â a pacien╚Ťilor infecta╚Ťi cu sifilis

Teoria conspira╚Ťiei: ├«ntre 1932 ╚Öi 1972, Serviciul Public de S─ân─âtate al SUA (US Public Health Service) a f─âcut o serie de studii clinice pe b─ârba╚Ťii de culoare din zonele rurale ale Americii care contractaser─â sifilis. Serviciul nu i-a informat niciodat─â pe ace╚Ötia c─â sufer─â de o boal─â cu transmitere sexual─â ╚Öi nici nu s-a oferit s─â le dea un tratament, chiar ╚Öi dup─â ce penicilina devenise disponibil─â ca leac ├«n anii ’40.

Adev─ârul: din p─âcate, a╚Öa este. ├Än loc s─â li se dea tratament pentru aceast─â boal─â, b─ârba╚Ťilor li s-a spus c─â „au s├ónge r─âu” ├«n organism. C├ónd a ├«nceput cel de-al doilea r─âzboi mondial, 250 dintre cei care sufereau de sifilis s-au ├«nrolat ├«n armat─â, aici afl├ónd pentru prima dat─â c─â sunt bolnavi cu adev─ârat. Chiar ╚Öi atunci, autorit─â╚Ťile au refuzat s─â le ofere un tratament.

P├ón─â la ├«nceputul anilor ’70, 128 din cei 399 de b─ârba╚Ťi afecta╚Ťi de sifilis au murit din cauza bolii sau ale complica╚Ťiilor asociate ei. ├Än familiile lor, 40 de neveste au contractat boala, iar 19 copii s-au n─âscut suferind deja de ea.

Un am─ânunt de luat ├«n considerare: un experiment similar a avut loc ╚Öi ├«n Guatemala, ├«n care de╚Ťinu╚Ťii, militarii ╚Öi pacien╚Ťii unui spital de boli mintale au fost infecta╚Ťi voit cu sifilis, fiind apoi trata╚Ťi cu antibiotice.

3. Proiectul MKUltra: Programul de controlare a min╚Ťii de la CIA

Teoria conspira╚Ťiei: CIA (Central Intelligence Agency) a desf─â╚Öurat experimente secrete de control mental pe cet─â╚Ťeni ai SUA din 1950 p├ón─â ├«n 1973.

Adev─ârul: c├ót se poate de corect. De fapt, ├«n 1995, pre╚Öedintele de atunci al Statelor Unite, Bill Clinton, a ╚Ťinut s─â-╚Öi cear─â scuze pentru acest lucru popula╚Ťiei ├«n numele guvernului. CIA-ul a folosit diverse metode de tortur─â ╚Öi de control mintal pe subiec╚Ťii experimentelor, de la administrarea unor medicamente sau droguri, la hipnoz─â, abuz verbal ╚Öi chiar abuz sexual, pentru a vedea ce efecte au acestea asupra persoanelor ├«n cauz─â.

Alte c├óteva sute de experimente similare au fost date ╚Öi ├«n grija altor institu╚Ťii, cum ar fi unele universit─â╚Ťi, spitale, ├«nchisori sau companii farmaceutice. Mare parte din informa╚Ťiile legate de acest program au fost aflate ├«n 1977, c├ónd, pe baza unei cereri de declasificare a lor, au ie╚Öit la iveal─â nu mai pu╚Ťin de 20000 de documente ╚Ťinute secrete p├ón─â atunci despre experimente. ├Än urma apari╚Ťiei acestor documente, Senatul american a convocat o serie de audieri.

Din p─âcate, o parte important─â a dosarelor cu adev─ârat interesante, ├«n care se specifica exact ce anume erau acele experimente, au fost distruse ├«n 1973 la ordinul directorului CIA de la acea vreme, Richard Helms. ├Än acest fel, nimeni nu a aflat cu adev─ârat ce s-a petrecut ├«n cadrul experimentelor ╚Öi, mai important, nici un vinovat nu a fost adus ├«n fa╚Ťa justi╚Ťiei.

Un am─ânunt de luat ├«n considerare: sunt probe din ce ├«n ce mai evidente c─â Theodore Kaczynski, cunoscut dup─â porecla „Unabomber”, a fost unul dintre subiec╚Ťii care au f─âcut parte din Proiectul MKUltra, pe c├ónd se afla la Harvard, la sf├ór╚Öitul anilor ’50.

4. Opera╚Ťiunea Northwoods: Armata SUA avea planuri pentru ├«nscenarea unor evenimente prin care s─â dea vina pe Cuba pentru producerea lor

Teoria conspira╚Ťiei: ╚Öefii de Stat Major ai armatei SUA au conceput ╚Öi chiar aprobat planuri de comitere de atentate teroriste pe teritoriul Americii pentru a convinge publicul s─â sus╚Ťin─â un r─âzboi ├«mpotriva Cubei.

Adev─ârul: corect! Exist─â ╚Öi documente oficiale care atest─â acest lucru. Din fericire, pre╚Öedintele Kennedy a respins aceste planuri, dintre care f─âceau parte: ├«mpu╚Öcarea unor cet─â╚Ťeni nevinova╚Ťi ├«n plin─â strad─â, scufundarea unor ambarca╚Ťiuni cu refugia╚Ťi care fugeau din Cuba, valuri de atentate teroriste ├«n Washington, D.C., Miami ╚Öi alte ora╚Öe, ├«nscenarea unor atacuri cu bomb─â ╚Öi arestarea unor persoane care nu aveau leg─âtur─â cu ele ╚Öi deturnarea unor avioane.

Acela╚Öi Stat Major, condus de Lyman Lemnitzer, a mai propus ╚Öi fabricarea unor probe care s─â arate c─â Fidel Castro ╚Öi refugia╚Ťii cubanezi erau de vin─â pentru producerea acelor acte de terorism. Poate c─â unul dintre cele mai ├«nfior─âtoare planuri pe care le-a conceput Lemnitzer a fost acela de a ├«nscena un incident ├«n care un avion de lupt─â cubanez avea s─â atace ╚Öi s─â distrug─â un avion de pasageri plin cu studen╚Ťi.

5. Traficul de droguri din Los Angeles patronat de CIA

Teoria conspira╚Ťiei: ├«n anii ’80, CIA a facilitat v├ónzarea de cocain─â c─âtre clanurile Crips ╚Öi Bloods din Los Angeles, sus╚Ťin├ónd financiar, cu milioane de dolari din profituri, o armat─â de gheril─â latin-american─â.

Adev─ârul: a╚Öa este. ├Än cartea sa, „Dark Alliance: The CIA, the Contras, and the Crack Cocaine Explosion”, autorul Gary Webb subliniaz─â faptul cum cocaina era introdus─â ilegal ├«n ╚Ťar─â, pentru a fi distribuit─â, mai apoi, c─âtre clanurile din Los Angeles, CIA-ul fiind direct implicat ├«n aceast─â opera╚Ťiune.

„Aceast─â re╚Ťea de trafic de droguri”, scria Webb, ├«n 1996, ├«n San Jose Mercury News, „a deschis prima „conduct─â” ├«ntre cartelurile columbiene produc─âtoare de cocain─â ╚Öi cartierele populate de americani de culoare ├«n Los Angeles, ora╚Ö cunoscut ca fiind capital mondial─â a cocainei. Marfa care s-a livrat ╚Öi a invadat aceste zone a dus la explozia consumului de cocain─â ├«n ora╚Öele din America ╚Öi le-a oferit clanurilor din L.A. banii ╚Öi leg─âturile de care aveau nevoie pentru a-╚Öi cump─âra arme automate de foc”.

Un am─ânunt de luat ├«n considerare: pe 10 decembrie 2004, Webb s-a sinucis ├«n condi╚Ťii suspecte, anchetatorii declar├ónd c─â acesta a fost g─âsit ├«mpu╚Öcat de dou─â ori ├«n cap.

6. Opera╚Ťiunea Mockingbird: Primele ├«ncerc─âri de controlare a mass media

Spre sf├ór╚Öitul anilor ’40, c├ónd tocmai ├«ncepea R─âzboiul Rece, CIA a lansat un proiect secret denumit Opera╚Ťiunea Mockingbird. Scopul acestui era de a cump─âra influen╚Ťa ╚Öi de a control marile trusturi de media. Se dorea ca unii jurnali╚Öti ╚Öi reporteri s─â fie direct „coresponden╚Ťii” agen╚Ťiei, fiind chiar pl─âti╚Ťi de aceasta, zvon care ar fi valabil ╚Öi ├«n ziua de ast─âzi. Arhitec╚Ťii planului au fost Frank Wisner, Allen Dulles, Richard Helmes ╚Öi Philip Graham (de la Washington Post). Ace╚Ötia doreau ca organiza╚Ťiile de ╚Ötiri ╚Öi jurnali╚Ötii americani s─â devin─â spioni ╚Öi propagandi╚Öti pentru guvern.

Lista „agen╚Ťilor” infiltra╚Ťi ├«n pres─â a inclus, ├«n cele din urm─â, jurnali╚Öti de la ABC, NBC, CBS, Time, Newsweek, Associated Press, United Press International (UPI), Reuters, Hearst Newspapers, Scripps-Howard, Copley News Services ╚Öi alte publica╚Ťii ╚Öi posturi TV sau radio. P├ón─â la debutul anilor ’50, CIA avea spioni ├«n domeniul afacerilor, media ╚Öi chiar ├«n universit─â╚Ťi.

├Än prezent, se sus╚Ťine c─â nici un trust media ╚Öi nici un jurnalist nu mai este „agent acoperit” al CIA (not─â personal─â: nu cred!).

7. COINTELPRO: Counter Intelligence Programs Against Activists (Programe de Contra Spionaj Împotriva Activiștilor (1960))

COINTELPRO au fost o serie de proiecte ilegale, clandestine ale FBI (Federal Bureau of Investigations) prin care acest serviciu s-a infiltrat ├«n cadrul organiza╚Ťiilor politice pentru a le discreditat. Printre cei viza╚Ťi au fost cei care au criticat r─âzboiul din Vietnam, sus╚Ťin─âtorii drepturilor civile (gen Martin Luther King) ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťi activi╚Öti ╚Öi jurnali╚Öti.

Actele comise ├«mpotriva acestora au inclus r─âzboiul psihologic, def─âimarea public─â ├«n pres─â prin folosirea de documente ╚Öi rapoarte fabricate, h─âr╚Ťuirea, condamnarea la ├«nchisoare a persoanelor nevinovate ╚Öi, conform declara╚Ťiilor unora, intimidare, posibile violen╚Ťe fizice ╚Öi chiar asasinate. Tactici similare (sau mult mai sofisticate) se folosesc, din p─âcate, ╚Öi ast─âzi, inclusiv ├«n America, prin monitorizarea constant─â a acestor grupuri de persoane de c─âtre NSA.